VIDEO / Moștenirea. Legislația Republici Moldova prevede 5 clase de moștenitori

Astăzi vorbim despre moștenire. Cine are dreptul la ea în lipsa unui testament și ce trebuie să facă pentru a o obține.

Ca să înțelegem mai bine prevederile legale, haideți să vedem un exemplu. Bunăoară, soțul Mariei a decedat într-un accent rutier. Deoarece nu a lăsat un testament, bunurile dar și datoriile acestuia vor reveni moștenitorilor în baza așa-zisei „moșteniri legale”. Potrivit legislației Republicii Moldova, primii care pot pretinde la moștenire sunt șoții și copiii. Dreptul la moștenire îl au, însă,  și părinții, bunicii, frații și surorile, dar și nepoții.

Legislația Republici Moldova prevede clar 5 clase de moștenitori care, de fapt, determină și ordinea acestora în lista persoanelor care pot pretinde la moștenire. Dacă e să analizăm situația Mariei avem următorul tablou.

Soției, adică Mariei îi revine 1/4 din averea fostului soț, iar copiii moștenesc cote egale din bunurile rămase. În cazul în care soții nu au copii, Maria moștenește ½ din averea soțului decedat, iar părinților acestuia, care fac parte din clasa II-a de moștenitori, le revine restul averii. Dacă părinții decedatului nu sunt în viață sau sunt decăzuți de drepturile părintești – averea lui o moștenesc frații și surorile în cote părți egale.

În cazul în care decedatul nu are frați și surori, averea este moștenită, în cote părți egale, de bunicii și bunicile lui, care fac parte din clasa III-a de moștenitori legali. Dacă bunicii nu sunt în viață, dreptul la moștenire îl au unchii, mătușile, verișorii și nepoții de la verișori.

Potrivit legii, pot pretinde la moștenire și străbunii defunctului, aceasta dacă sunt în viață. Ei fac parte din clasa a IV-a de moștenitori.

Clasa a cincea de moștenitori legali vizează strămoșii mai îndepărtați și descendenții lor. Iar în cazul în care decedatul nu are rude și nici soț sau aceștia nu pot moșteni din anumite motive, moștenitor legal este statul.

Ca să intre în posesia moștenirii, moștenitorii trebuie să se prezinte la notar cu certificatul de deces al rudei și certificatul propriu de naștere, care va arăta legătura de rudenie cu defunctul. Ulterior notarul solicită și alte acte – cele care confirmă dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile și extrasul din Registrul Bunurilor Imobile sau alte documente de proprietate. După verificarea tuturor actelor, notarul este obligat să elibereze un certificat de moștenitor care confirmă dreptul moștenitorului la moştenire, iar în cazul în care există mai mulți co-moștenitori, în certificat se indică și mărimea cotelor succesorale ale tuturor co-moștenitorilor.

Până în 2019, legea prevedea un termen de șase luni pentru acceptarea moștenirii, acum în cazul în care moștenitorul legal dorește să renunțe la moștenire  o poate face în termen de trei luni. După expirarea acestui termen, moștenirea se consideră a fi acceptată.

Atenție! Moștenitorii acceptă atât bunurile, adică averea decedatului, cât și datoriile existente la data decesului acestuia. Nu putem renunța la datorii și accepta doar bunurile. Atât pentru astăzi. Să ne cunoaștem drepturile pentru a fi protejați!