Despre cealaltă față a pandemiei. Cum ne-a fost afectată sănătatea mintală în ultimii doi ani

Sursa foto: g4media.ro

Indiscutabil, în cei doi ani de pandemie de COVID-19, bunăstarea și sănătatea noastră au fost afectate. Am fost bombardați cu diferite informații despre simptome și cum are de suferit organismul nostru dacă ne infectăm. S-a vorbit însă mai puțin despre efectele negative asupra sănătății mintale.

Cum a influențat virusul sănătatea mintală și cât de vulnerabilă este ea după infectarea cu SARS-CoV-2, ne-a vorbit Mariana Darii, psihiatru în cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Ungheni.

Anxietatea și depresia pe fundalul pandemiei

Infecția cu noul coronavirus a reprezentat, de la bun început, un factor de stres. Iar pe fundalul fricii de îmbolnăvire, ba chiar și de moarte, distanțarea socială, îngrijorarea față de cei apropiați și atacurile de panică au declanșat și mai mult stările anxioase în rândul populației, care nu a prezentat anterior simptome legate de anxietate sau depresie.

Potrivit medicului Mariana Darii, o acutizare a acestor simptome s-a observat la pacienții internați, cu o formă medie sau gravă de evoluție a bolii. Aceștia, pe fundalul fricii, se speriau de orice simptom și, în consecință, dezvoltau un sindrom depresiv sau o anxietate severă.

Psihiatrul mai spune că a întâlnit cazuri când persoanele s-au vindecat de COVID-19, însă, abia după asta au conștientizat pe deplin prin ce experiență au trecut. Drept urmare, începeau să fie cuprinse de o stare de neliniște și apăreau simptome de depresie. „Chiar au fost afectate persoane destul de tinere, la care nu te aștepți că ar fi predispuse să dezvolte asemenea stări, mai ales după Covid”, a subliniat Mariana Darii.

În unele cazuri, pierderea mirosului sau a gustului poate declanșa stări anxioase, când este vorba de persoane mai emotive. O pacientă, care în urma infecției COVID-19 a pierdut mirosul, nici până acum nu s-a recuperat în totalitate, cu toate că a avut o formă ușoară de boală.

„Funcția olfactivă nu este restabilită până la capăt. Iar ea, fiind o persoană mai emotivă, viața ei se leagă de miros, de simț, de senzații, iar de aici rezultă și suferința. Pe de altă parte, unii pacienți se plâng de faptul că s-a schimbat și diferențierea mirosurilor”, a mai precizat medicul care consideră că repercusiunile COVID-19 vor fi resimțite încă mulți ani. „A suferit în pandemie copilul care a fost privat de interacțiunea cu semenii, a suferit persoana de vârsta a treia, care a trebuit să stea în casă ca să evite infectarea, au suferit cei cărora li s-a schimbat programul de lucru. A suferit personalul medical, care a fost direct implicat în tratarea pacienților bolnavi de COVID-19”, a mai spus psihiatrul.

Tulburări de comportament la pacienții spitalizați

Virusul a afectat nu doar plămânii sau alte organe interne ale persoanei infectate, ci a contribuit semnificativ și la dezvoltarea unor tulburări mintale. Conform spuselor medicului Mariana Darii, tulburările cele mai frecvente erau însoțite de dezorientare. Multe persoane se speriau de orice simptom care apărea, deși nu erau motive de neliniște, pentru că totul era ținut sub controlul personalului medical. „S-a observat că pacienții infectați erau mult mai sensibili la emoții și făceau crize de anxietate pronunțată. Unora li se părea că nici oxigenul nu este eficient sau, în genere, aveau senzația că nu le ajunge și nu pot respira. Iar pe fundalul epuizării, a oboselii și a fricii, a neliniștii profunde, pacienții nu se conformau cu instrucțiunile și sfaturile medicilor”, a mai punctat psihiatrul.

Potrivit Marianei Darii, se consideră că pe fundalul insuficienței de oxigen și a afectării circulației sângelui la creier, au apărut tulburările mintale. „Am văzut pacienți care au rămas cu sechele grave (neurologice, psihiatrice, la nivel pulmonar) după infecția cu COVID-19 și vor avea, cel mai probabil, grad de dizabilitate pe viață”, este de părere medicul.

Majoritatea celor care i-au împărtășit experiența post–COVID au menționat că au slăbit foarte mult ca urmare a apetitului scăzut. De asemenea, alții s-au ales cu accese de tuse iritantă. S-a observat că unele persoane, care erau sociale și pline de viață, în urma infectării cu noul coronavirus au devenit inhibate. „Iar pacienții care au trecut prin experiența COVID-19 povestesc că ajung într-un moment în care lasă mâinile în jos și nu mai doresc să lupte pentru propria viață”, spune Mariana Darii.

Importanța psihoterapiei în cazul bolnavilor de COVID-19

Potrivit Marianei Darii, psihoterapia este benefică în orice situație, nu doar în perioada pandemică. „Nu negăm că pandemia a fost parte din viață. Dar viața noastră este un amalgam de situații de diferită natură. Și psihoterapia sau consilierea psihologică și tratamentele administrate, de care mă ocup în calitate de psihiatru, sunt necesare în orice situație din viața noastră. Însă, în cazul pandemiei, au fost unele dintre cele mai necesare”, a explicat medicul.

Un moment pe care l-a evidențiat Mariana Darii este faptul că deși erau epuizate și fizic, și moral, cadrele medicale le-au oferit suport psihoterapeutic pacienților bolnavi. Chiar dacă ei înșiși aveau nevoie de ajutor pe alocuri, din motiv că au căzut pradă „arderii profesionale”. „Încă mult timp vom fi atenți la ce se petrece în jurul nostru. Am trăit doi ani în pandemie. Nu este atât de ușor să te obișnuiești să revii la viața de dinainte de pandemie”, a declarat, la final, Mariana Darii, psihiatru în cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Ungheni.

Notă: În 2021, 217 mii 477 de persoane au beneficiat de serviciile Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală din Republica Moldova. Această cifră include și examinările psihiatrice cu certificare pentru comisia militară, obținerea permisului de conducere, a permisului de port-armă și altele. Cele mai frecvente probleme de sănătate mintală depistate și tratate în cadrul CCSM sunt schizofrenia, tulburările schizoide şi delirante (12 mii 527 de cazuri), tulburările nevrotice, cele legate de factori de stres şi tulburările somatoforme, inclusiv anxietate, depresie nevrotică,  reacţie la stres sever şi tulburări de adaptare (4879 de cazuri). Demența este și ea o problemă des întâlnită (3977 de cazuri), la fel ca tulburările de dispoziţie, inclusiv depresia și tulburarea afectivă bipolară (3417 de cazuri), dar și tulburările dezvoltării psihologice, inclusiv cele din spectrul autist (1843 de cazuri).

 Tatiana Tesliuc

 


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *