La Nișcani, incendiile de vegetație sunt stinse cu forțe proprii, de o echipă de stingere locală

Săptămâni întregi Călărașiul a fumegat. În fiecare zi, undeva în raion, cel puțin un câmp a ars necontrolat. Se știe demult că incendierea resturilor vegetale este un obicei care aduce prejudicii grave nu doar mediului, ci și propriilor terenuri ale celor care pornesc focul. Și totuși, iresponsabilitatea unora nu dă semne că s-ar opri.

Primăvara înseamnă pentru mulți moldoveni incendierea intenționată a resturilor vegetale de pe terenurile agricole. Nici la Nișcani nu s-a făcut o excepție. Și aici, de câteva săptămâni miriștile incendiate fumegă la greu. Primarul însă și-a adunat o echipă formată din 6 localnici entuziaști, care reacționează imediat la cel mai mic fum pe care-l zăresc prin localitate.

Pompierii voluntari din nișcani – în acțiune

După ce, acum un an primăria Nișcani a făcut un demers la Consiliul raional pentru a fi ajutați cu echipament de protecție, cei șase pompieri voluntari de la Nișcani au fost dotați cu geci antiincendiu, dar și cu unele instrumente. Darul le-a fost făcut de colegii „mai mari” de la Secția Situații Excepționale Călărași, care au primit între timp haine speciale dintr-o donație ce a venit din Germania. În plus, primăria a reușit să pregătească pentru ei și niște bătătoare de scântei – atribute indispensabile pentru incendiile de vegetație. Totodată, mașina primăriei este pusă la dispoziție ori de câte ori e nevoie, așa că cei șase bravi pompieri și-au luat în serios rolul și intervin în forță atunci când apar incendii minore, acolo unde nu se cere intervenția autospecialelor.

Exemple pentru alte primării, care ar putea fi preluate

Nicolae Steclari, șeful Secției Situații Excepționale Călărași ne-a povestit că acum, deși incendiile de vegetație continuă să apară, apelurile de la Nișcani sunt tot mai rare. „Exemplul autorităților de aici ar trebui să fie preluat și de alte localități din raion. Se observă o atitudine conștiincioasă, iar persoanele din echipa de stingere chiar sunt foarte implicate și intervin prompt pentru a reduce riscurile de răspândire a incendiilor, ușurând considerabil munca salvatorilor, care fac față cu greu solicitărilor din ultimele săptămâni”, spune el.

Potrivit lui Nicolae Steclari, de la începutul anului în raionul Călărași s-au înregistrat la Serviciul 112 nu mai puțin de 204 apeluri la care s-au efectuat intervenții. „Acest număr însă ar trebui cel puțin triplat ca să reflecte situația reală, pentru că de multe ori în drum întâlnim noi și noi incendii pe care ne oprim să le lichidăm, iar unii primari se descurcă cu echipele locale și nu mai fac apel la 112. Așa că numărul este unul cu mult mai mare”, a mai adăugat Nicolae Steclari.

Ce prevede legislația

Legislația națională prevede că fiecare primărie ar trebui să aibă o echipă de stingere lucrativă, similară celei de la Nișcani, care ar trebui să intervină la arderile nesemnificative. Nu toți primarii însă s-au mobilizat în acest sens.

Potrivit lui Nicolae Steclari, o situație bună se atestă la Onișcani, Bravicea și Sipoteni – asta pentru că acolo există posturi de pompieri voluntari, dotați cu autospeciale de stingere și cu tot necesarul. Chiar dacă ar fi binevenită, perspectiva unui astfel de post la Nișcani e mică, dat fiind apropierea de orașul Călărași. ”Există totuși un proiect finanțat din fonduri europene la care lucrăm și în care ne dorim dezvoltarea unor posturi la Pîrjolteni, Pitușca, Hîrjauca și poate chiar și la Nișcani. Vom vedea ce reușim, dar până una alta echipele de stingere sunt foarte binevenite”, a mai adăugat șeful Secției Situații Excepționale.

Focul – bătaie mare de cap

Petru Sorici, primarul de Nișcani, ne-a povestit că focurile din ultima vreme reprezintă o mare bătaie de cap. ”Îi înțelegem pe salvatori că fac față cu greu numărului mare de incendii și, în măsura posibilităților, ne-am mobilizat. În echipa de stingere există și consilieri, dar și entuziaști, băieți tineri din sat. Cu toate astea, îndemnăm oamenii să se gândească de o sută de ori înainte de a da foc. Chiar aici unde ne găsim acum vedem un exemplu de iresponsabilitate, în rezultatul căruia a ars vegetația de pe o suprafață de aproximativ un hectar. A ars și via proprietarului care a făcut focul, dar și cea a vecinilor, flăcările distrugând tot ce a ieșit în cale. În total, anul acesta avem deja nouă incendii înregistrate în localitate. E un număr destul de mare, iar făptașii sunt atât în vizorul autorității locale, cât și al poliției, urmând să suporte consecințele”, a dat asigurări primarul.

Razii prin satele raionului Călărași

Efectul imediat și cel mai vizibil al câmpurilor fumegânde din aceste zile este poluarea mediului. De subliniat că înspectorii de mediu de la Inspecția pentru Protecția Mediului (IPM) Călărași, în comun cu Serviciul Situații Excepționale Călărași și Inspectoratul de Poliție Călărași, au efectuat razii pe teritoriul raionului. Potrivit lui Veniamin Ghilan, șeful IPM Călărași, în cadrul raziilor a fost depistat incendierea resturilor vegetale pe terenul agricol și din satul Răciula. De către inspectorii de mediu a fost încheiat un proces – verbal cu privire la contravenție pentru  prejudiciul cauzat mediului.

„Reamintim cetăţenilor că este interzisă aruncarea la întâmplare a ţigărilor, chibriturilor sau a altor obiecte aprinse, precum şi faptul că focurile în aer liber cum sunt cele pentru arderea miriştilor, tufărişurilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase, nesupravegheate sau efectuate pe timp de vânt puternic, pot degenera în incendii de proporţii cu efecte grave asupra securităţii vieţii şi a bunurilor”, a subliniat Veniamin Ghilan.

NOTĂ:

Un alt efect, necunoscut pentru mulți dintre agricultori, este afectarea solului pe care unii cred că îl protejează dând foc resturilor vegetale. Prin astfel de arderi se aduc grave prejudicii solului, prin supraîncălzire, pe de o parte, și prin eliberarea de compuși pe bază de carbon deja existenți în sol, pe de altă parte. Nu trebuie să uităm că e ușor să incendiem, dar în momentul în care există un vânt cât de cât puternic, adică peste 10 km/h, ard, prin incinerare, și primii 3-4-5- milimetri din sol, sunt pârjoliți, supraîncălziți. Fix în acești 4-5 milimetri de sol reprezintă partea de humus, cu ciuperci, cu bacterii, cu tot felul de organisme care fac solul fertil. Acei 4 milimetri de sol se formează în 200 de ani, iar problema acestor incendieri ar trebui să fie controlată.
Doina Harea


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *