FOTO / Drumul apei – de la Stația de Tratare până în robinet

Anul acesta, va fi implimentat un un nou proiect „Construirea rezervorului de apă potabilă cu capacitatea de 1000 metri cubi în contextul regionalizării serviciilor de apă potabilă”. Acest lucru va fi posibil datorită Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”.

Astfel, pe lângă cele două rezervoare existente la Stația de Tratare a apei de la Întreprinderea Municipală (ÎM) „Apă-Canal” Ungheni, fiecare cu volumul de 600 metri cubi, construite în 1972, va fi construit un al treilea – mai mare și mai modern, care va avea capacitatea de 1000 metri cubi.

Responsabilii precizează că edificarea noului rezervor de apă urmează să fie finalizată până la sfârșitul acestui an. Costul total al investiției va fi de 5 milioane de lei.

În acest sens, ne-am propus să facem o vizită, la sfârșitul lunii martie, la Stația de Tratare a apei de la ÎM „Apă Canal” Ungheni.

Ghidul ne-a fost Valentin Rotaru – șeful Stației de Tratare. Potrivit lui, 33 de oameni lucrează ca să asigure orașul, dar și în localitățile Semeni și Zagarancea, cu apă potabilă. Pentru a putea fi consumată, apa care este pompată din Prut, trece prin niște etape complexe.

 Prima treaptă – sala de pompe

„Totul pornește din Prut”, așa își începe povestirea Valentin Rotaru. Apa brută, captată din râul Prut, este pompată pe două conducte a câte 400 milimetri diametrul și intră în prima treaptă. Valentin Rotaru ne conduce spre clădirea în care sunt amplasate cele patru pompe.

Pompele sunt amplasate în mine, care se află la adâncimea de 13 metri. „Ele trebuie să fie instalate la o adâncima mai joasă, chiar și de nivelul cel mai minimal al Prutului, pentru a fi mai ușor absorbită apa”, a specificat șeful stației.

Aceste pompe lucrează periodic, uneori sunt puse în funcțiune doar două sau trei, în dependență de volumul de apă care este necesar pentru a fi distribuit în oraș.

Pompele au capacități diferite. Ulterior, de la pompe, pe alte țevi cu diametrul de 400 mm se pompează apa mai departe, deja spre tratarea apei

 Procesul de tratare a apei brute – un sistem complex de proceduri până a deveni apă potabilă

Părăsind încăperea unde sunt amplasate pompele, ne îndreptăm spre clădirea în care se desfășoară procesul de tratare al apei pompate din Prut. În această încăpere, zgomotul este asurzitor.

În această încăpere, Valentin Rotaru explică pașii pe care-i urmează apa pompată din râu ca să fie potabilă pentru consumator. Apa furnizată de stația de pompare intră în amestecătoare, unde se introduce soluția de coagulare și se amestecă cu apă, plus se efectuează și clorarea preventivă. În urma procesului, apa cu coagulant nimerește în decantoare (n. red. instalație hidrotehnică folosită pentru decantare în alimentarea cu apă, în procesele chimice sau hidrometalurgice, unde toate impuritățile sunt depozitate în partea de jos a decantorului).

„Avem 4 decantoare, ce sunt împărțite în trei secții fiecare. În decantoare se petrece procesul de coagulare. Sulfatul de aluminiu care pătrunde în apă, trecând prin amestecător, în decantoare impuritățile se coagulează și se depun jos. Iar periodic, aceste impurități sunt eliberate prin țevile de eliberare a nămolului. Acțiunea de eliberare a nămolului poate fi efectuată odată la trei zile”, povestește dânsul.

În rezultatul acestui proces, apa devine străvezie încă la această etapă. De obicei, apa în decantoare se menține timp de trei-patru ore, totul depinde de volumul de apă pompat la oraș. Operatorul regulează și are grijă de volumul de apă care intră în decantoare și care pleacă din acestea. Deja apa care iese din decantoare, se duce la filtre – tot patru la număr.

Cum se face filtrarea apei

Toate patru filtre lucrează în același regim. Apa, venită din decantoare, trece prin stratul de filtrație, care este constituit din nisip de cuarț cu grosimea de 80 – 90 de cm. Abia, după ce apa trece prin acest proces, se duce prin conducte, la rezevor. După tratare, apa potabilă este înmagazinată în rezervoare de apă potabilă, unde are loc procesul de dezinfecție cu clor.

Frecvența schimbării nisipului în filtre depinde de impuritățile care nimeresc în el. Totuși, recomandat este ca o dată la 5 – 6 ani, acesta să fie schimbat.

În fiecare zi, mai ales pe timp de seară, când consumul de apă este mai redus, filtrele se spală, iar apa care se utilizează la spălat pleacă pentru a fi repompată. „În cazul în care turbiditatea este mare, se spală filtrele și de două ori pe zi”, a precizat șeful Stației de Tratare.

Inspectând locul, am zărit într-o parte o chiuvetă la care erau conectate 4 robinete, iar apa curge nonstop.

Periodic, la fiecare oră, operatorul sau laborantul ia probe la investigație, pentru a monitoriza apa care iese din filtre. „Din fiecare filtru trebuie să cunoaștem ce apă iese, iar în registru se fixează datele obținute. Și de la decantoare se ia apa la investigație, dar și cea care vine din Prut. Dar investigațiile la clorul rezidual din apă se efectuează probe la fiecare jumătate de oră”, menționează dânsul.

Sulfatul de aluminiu este adus din Turcia, sau din România. Sulfatul de aluminiu se utilizează circa 300 de kg pe zi, dacă turbiditatea apei este în normă. Dar dacă turbiditatea crește, se poate utiliza chiar și o tonă de sulfat de aluminiu.

Investigațiile se efectuează preventive conform graficului, iar rezultatele se notează în registru. Pentru a fi depistată turbiditatea apei, a fost achiziționat un nou aparat și chiar ni s-a oferit o demonstrație de a vedea care este turbiditatea apei din rezervor. Datele arătaseră 0,32 unități, încă mai puțin decât norma minimă care este de 0,5 – „Apa e curată – lacrimă! Însă, din păcate, oamenii își imaginează că apa se ia din Prut și se dă oamenilor. Nu este atât de simplu pe cât pare”, mai spune dânsul.

Două rezervoare subterane aprovizionează întreg orașul cu apă. În spate, se preconizează de a se mai face încă un rezervor – al treilea la număr.

Capacitatea fiecărui rezervor are un volum 600 de metri cubi de apă. Forma rezervoarelor este rotundă și sunt turnate din beton armat. Rezervoarele ar trebui să fie spălate anual, însă angajații se conduc după investigațiile de laborator. „Dacă investigațiile de laborator arată că rezervorul este murdar, atunci se intervine și se spală”, afirmă Valentin Rotaru.

Laboratorul fizico-chimic și bacteriologic

Șefa de laborator, inginera chimistă și laboranta – o echipă formată din trei persoane, supraveghează non-stop calitatea apei de la captarea acesteia, până la livrarea apei potabile consumatorului. Totodată, determină și concentrația de substanțe chimice sau bacteriologice în apă. „Rolul nostru este de a monitoriza calitatea apei de la captare până la robinetul consumatorului”, afirmă Nadejda Rotaru, șefa de laborator și microbiolog.

În toată ziua, echipa formată din trei persoane, monitorizează calitatea apei în șase puncte din oraș la parametrii fizico-chimici și la parametrii bacteriologici. „Cea mai curată apă din Republică este la Ungheni”, afirmă ferm convins.

La capitolul dotare cu echipament tehnic, șefa laboratorului spune că în momentul de față au cu ce lucra, însă ar mai fi necesare echipamente noi.

Tatiana Tesliuc