Azi se împlinesc 13 ani de la Revolta de la Chișinău. Cu ce mesaj au venit autoritățile

Azi se împlinesc 13 ani  de la protestele care au avut loc la Chișinău, numită  Revolta de la Chișinău. Aceasta reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfășurate pe 5 aprilie.

Ceea ce a determinat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aproape 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, obținând astfel 60 de mandate. Iar rezultatele alegerilor parlamentare i-au determinat pe mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), în semn de protest împotriva regimului comunist. Dacă inițial, protestul a fost unul pașnic, ulterior acesta s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar consecințele evenimentelor din 2009 se resimt și până în prezent. Unele persoane și-au pierdut viața, iar vinovații încă nu au fost pedepsiți. 

În timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, dintre care sute au fost arestate, maltratate și închise în secțiile de poliție. Patru tineri au decedat în condiții misterioase. Procuratura Generală a înregistrat 108 plângeri și doar 58 dintre ele au ajuns pe masa judecătorilor. Doar trei cazuri ajunse în instanță s-au soldat cu condamnări – trei poliţişti au primit sentinţe cu suspendare, iar unul a fost amendat. După 13 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise.

Evenimentele

În urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, după ce Partidul Comunist din Republica Moldova a anunțat că a câștigat, la Chișinău au izbucnit proteste. Mulți au considerat că alegerile au fost fraudate. Pe 6 aprilie are loc o amplă mobilizare pe rețelele de socializare, care s-a transformat într-o demonstrație pașnică în Piața Marii Adunări Naționale, în fața Președinției și Parlamentului.

A doua zi, pe 7 aprilie, câteva sute de demonstranţi violenţi, dintr-o mulţime de câteva mii de persoane paşnice, au luat cu asalt sediile Preşedinţiei şi Parlamentului. Deşi în timpul zilei s-au făcut puţine eforturi pentru a restabili ordinea publică, în seara zilei de 7 aprilie poliţia a început reținerea în masă a persoanelor care se aflau în stradă, indiferent dacă au participat sau nu la protest. În următoarelor zile au fost reţinute cel puţin 600 de persoane, inclusiv copii, iar cel puţin o persoană a decedat în urma loviturilor aplicate de poliţişti.

Mulţi dintre cei reţinuţi au afirmat că au fost bătuți și supuși altor tratamente inumane. Au circulat informaţii despre utilizarea bastoanelor şi a altor obiecte de către polițiști. Într-un caz a fost folosit un încălţător din metal. Unii au raportat că deţinuţii au fost impuși să meargă de-a lungul unor „coridoare” de poliţişti care îi băteau și loveau cu picioarele în timp ce treceau. Un tânăr reținut la secția de poliție Ciocana a mărturisit că acest lucru s-a întâmplat deoarece o persoană, dintre cele arestate, s-a plâns judecătorului că a fost bătută de poliţie.

În aprilie 2009, patru tineri au decedat în condiții misterioase. Oficial, însă, s-a confirmat că doar un singur tânăr a fost ucis atunci – Valeriu Boboc.

Progresul urmărilor penale

Procuratura a înregistrat și a examinat 108 sesizări cu privire la abuzurile comise de către factorii de decizie și reprezentanții forțelor de ordine. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat din materialele apărute în presă sau din declarațiile victimelor și rudelor acestora. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care: 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Singura persoană recunoscută vinovată de moartea tânărului și condamnată este fostul polițist Ion Perju. În 2009 acesta era inspector al Poliţiei Criminale şi a fost acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală lui Valeriu Boboc. Deși a fost condamnat la 10 ani de închisoare, acesta nu a ajuns însă după gratii. Dosarul s-a finalizat cu o sentință de condamnare neexecutată până în prezent.

Iacob Gumeniță, fost vicecomisar de Chișinău, astăzi fugar și căutat de Interpol, a fost condamnat la închisoare. După un proces, care a durat nu mai puțin de șase ani, fostul vicecomisar a fost achitat.

Până în prezent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a condamnat Republica Moldova în 10 cauze cu referire la evenimentele din 7 aprilie 2009. Alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare. La fel, Guvernul şi-a recunoscut vina în cel puțin 12 cazuri ajunse la CtEDO, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor.

La sfârșitul anului trecut, pe rolul instanţelor de judecată se afla o cauză penală în care erau vizate două persoane. În instanţa de apel nu este nicio cauză pe rol. În prezent, în instanța de recurs se află o singură cauză penală – dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al poliției municipale.

În toamna anului 2021, Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a reluat urmărirea penală pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009 și a dispus instrumentarea acestuia de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). S-a anunțat că investigațiile vor fi efectuate inclusiv prin prisma infracțiunilor de uzurpare a puterii de stat, dezordinilor în masă și amenințării la adresa securității naționale.

Astăzi, la data de 7 aprilie 2022, după 13 ani de la evenimentele din aprilie 2009, nimeni nu își ispășește efectiv pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise.

În acest sens, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova a venit cu un mesaj pe facebook, privind acest eveniment: ”7 aprilie nu va fi niciodată o zi obișnuită în Republica Moldova. În 2009, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere libertate și democrație – și au schimbat mersul istoriei noastre.

7 aprilie 2009 ne-a făcut mai cetățeni. Mai implicați, mai curajoși, mai activi. Deși anii următori ne-au pus la multe încercări, am știut să ne apărăm libertatea și nu am permis Moldovei să degradeze în dictatură.

Cu determinare și curaj, am reușit să ne luăm țara înapoi. Construim acum, în Moldova, un stat corect și eficient, care își respectă și își apără cetățenii, nu-i minte și nu-i jecmănește.

Am început să facem regulă în instituțiile de stat. Am pornit reforma sistemului judecătoresc și al procuraturii. Asta ne va ajuta să curățăm statul de corupți și criminali.

Avem o cale lungă înainte și, chiar dacă numeroasele crize din ultimii ani – pandemia, prețurile galopante, războiul din Ucraina – complică parcursul nostru, mergem înainte. Lucrăm, în fiecare zi, ca să transformăm Republica Moldova într-o țară pentru oameni.

Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni.”

Puteți citi AICI un reportaj de la Vama Sculeni, despre cum oamenilor le este interzis să treacă frontiera pe 8 aprilie și de ce le este interzis.