Cum ajută Uniunea Europeană Ucraina: de la sancțiuni la ajutor militar și umanitar

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, liderii și instituțiile Uniunii Europene (UE) au condamnat ferm agresiunea rusă și încălcarea dreptului internațional. Aceștia cer Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să își retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

UE își intensifică sprijinul pentru Ucraina în termeni concreți. Pentru prima dată în istorie, UE va finanța achiziționarea și livrarea de arme și alte echipamente unei țări care este atacată. În același timp, UE consolidează sancțiunile împotriva Kremlinului, precum și a regimului Lukașenko din Belarus.

UE a promis „sancțiuni masive” împotriva Rusiei: pe cine și în ce mod vor afecta?

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt cele mai dure din istoria Uniunii Europene și sunt menite să afecteze grav economia rusă și Kremlinul.
Acționând în strânsă coordonare cu partenerii și aliații săi – NATO, G7, Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și Australia – UE a convenit până în prezent asupra a cinci pachete de sancțiuni, la 23 februarie, ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a zonelor necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk, la  24 februarie, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, și, ulterior, la 26 februarie, 28 februarie și 9 martie.

Financiar

UE a exclus șapte bănci rusești din SWIFT, principalul sistem interbancar internațional pentru transmiterea informațiilor și efectuarea plăților. Deconectarea de la SWIFT a limitat în mod semnificativ tranzacțiile economice ale companiilor și persoanelor fizice rusești, aceștia nu pot efectua plățile pentru importul de bunuri și nu pot primi plățile pentru exporturile lor. Toate acestea vor crea probleme economice grave în Rusia.

De asemenea, UE a interzis tranzacțiile băncii centrale a Rusiei, cea mai importantă instituție financiară din Rusia. Aceste măsuri paralizează miliarde de dolari în rezervele valutare ale Rusiei stocate în străinătate și pot întrerupe finanțarea regimului Putin: va avea mult mai puțini bani pentru război.

Noile sancțiuni UE limitează accesul Rusiei la cele mai importante piețe de capital. Acestea interzic orice tranzacție cu acțiunile entităților de stat rusești pe platformele de tranzacționare din UE. În plus, noile măsuri limitează semnificativ fluxurile financiare din Rusia către UE:  aceste măsuri se aplică prin interzicerea acceptării de depozite care depășesc anumite valori de la autohtoni sau rezidenți ruși, prin interzicerea deținerii de conturi ale clienților ruși de către depozitarii centrali de valori mobiliare din UE, precum și prin interzicerea vânzării de valori mobiliare denominate în euro către clienți ruși. Sancțiunile includ cripto-monedele.

Aceste sancțiuni vizează 70% din piața bancară rusă și principalele companii de stat, inclusiv în domeniul apărării. Măsurile menționate fac să crească costul împrumuturilor Rusiei, ce duce la creșterea inflației și degradarea treptată a bazei industriale a Rusiei. În plus, elita rusă nu-și mai pot ascunde conturile bancare și activele în Europa.

Spațiul aerian și transportul

Uniunea Europeană închide spațiul aerian al UE pentru toate aeronavele deținute, înregistrate sau controlate de Rusia, inclusiv avioanele private. Acestea nu mai pot ateriza, decola sau survola teritoriul UE.

UE a introdus, de asemenea, o interdicție de export care acoperă bunurile și tehnologiile din industria aeronautică și spațială, precum și o interdicție privind furnizarea de servicii de asigurare și reasigurare și de întreținere legate de aceste bunuri și tehnologii. Trei sferturi din actuala flotă aeriană comercială a Rusiei au fost construite în UE, SUA și Canada.

Energie

UE interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Rusia de bunuri și tehnologii specifice în domeniul rafinării petrolului și introduce restricții privind furnizarea de servicii conexe.

Prin introducerea unei astfel de interdicții de export, UE intenționează să lovească sectorul petrolier rusesc și să împiedice Rusia să își modernizeze rafinăriile de petrol.

Tehnologie

UE a impus restricții asupra exporturilor de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, precum și restricții asupra exporturilor de anumite bunuri și tehnologii care ar putea contribui la îmbunătățirea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Aceasta include produse precum semiconductori sau tehnologii de ultimă generație.

La 9 martie, UE a introdus restricții suplimentare privind exportul de tehnologie, de navigație maritimă și de radiocumunicații, a adăugat Registrul Maritim Rusesc de Navigație pe lista întreprinderilor de stat care fac obiectul unor limitări de finanțare și a introdus o dispoziție privind schimbul de informații prealabile pentru exporturile de echipamente de siguranță maritimă.

Media

UE a suspendat activitățile de radiodifuziune ale Sputnik și RT/Russia Today (RT English, RT UK, RT Germany, RT France și RT Spanish) în UE sau îndreptate către UE.

Această măsură va fi în vigoare până când se va pune capăt agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și agențiile asociate acesteia vor înceta să desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre.

Măsuri restrictive

Măsurile restrictive sunt acum aplicate pentru 862 persoane fizice și 53 de persoane juridice: acestea includ înghețarea activelor și interzicerea furnizării de fonduri. În plus, pentru persoanele sancționate se aplică o interdicție de călătorie, acestea nu pot intra sau tranzita teritoriul UE.

Pe listă se află Președintele și Ministrul de Externe al Rusiei, membrii Consiliului Național de Securitate care au susținut recunoașterea de către Rusia a celor două zone necontrolate de Guvernul Ucrainei din regiunile Donețk și Luhansk, toți membrii Dumei de Stat a Rusiei, care au ratificat hotărârea de Guvern a Tratatului de Prietenie, Cooperare și Asistență reciprocă între Federația Rusă și cele două entități. Lista include, de asemenea, oligarhi și oameni de afaceri activi în sectoarele petrolier, bancar și financiar, metalurgic, agricol, farmaceutic, de telecomunicații și digital, precum și membri ai guvernului și personalități militare de nivel înalt, precum și propagandiști.  Aceștia au contribuit la răspândirea propagandei anti ucrainene și la promovarea unei atitudini pozitive față de invazia în Ucraina.

În plus, diplomații, alți oficiali ruși și oamenii de afaceri nu mai pot beneficia de dispozițiile privind facilitarea eliberării vizelor, care permit accesul privilegiat în UE. Această decizie nu va afecta cetățenii ruși de rând.

UE a limitat, de asemenea, eliberarea așa-numitelor „pașapoarte de aur” care le permit rușilor bogați să devină cetățeni UE.

Ce sancțiuni au fost impuse Belarusului pentru complicitatea regimului Lukașenko la război?

Regimul Lukașenko din Belarus sprijină agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei permițând Rusiei să lanseze rachete balistice de pe teritoriul belarus, permițând transportul de personal militar rusesc și de arme grele, tancuri și transportoare militare, permițând avioanelor militare rusești să survoleze spațiul aerian belarus spre Ucraina, oferind puncte de realimentare și depozitând arme și echipamente militare rusești în Belarus.

Ca răspuns, UE a impus sancțiuni care vizează oficiali din Belarus ce colaborează la aceste atacuri împotriva Ucrainei. Aceste sancțiuni restricționează comerțul într-un șir de sectoare-cheie.

În total, 42 de membri de rang înalt ai personalului militar belarus se confruntă cu măsuri restrictive pentru rolul lor în război. Aceste măsuri includ înghețarea activelor și interdicția de călătorie.

În plus, UE a impus restricții în comerțul cu bunuri utilizate pentru producția sau fabricarea produselor din tutun, a combustibililor, materialelor de construcție, îngrășămintelor etc. Există, de asemenea, restricții privind exportul de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, precum și anumite bunuri și tehnologii avansate din punct de vedere strategic pentru sectorul militar, apărarea și securitatea Belarusului. De asemenea, este interzisă furnizarea de servicii legate de bunurile și tehnologiile sancționate.

La 9 martie, UE a introdus interdicții SWIFT împotriva a trei bănci din Belarus – Belagroprombank, Bank Dabrabyt și Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus. Acestea au interzis, de asemenea, tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului legate de gestionarea rezervelor sau a activelor, precum și furnizarea de finanțare publică pentru comerțul cu Belarus și investițiile în Belarus.

UE afirmă că va furniza echipamente militare Ucrainei: ce înseamnă acest lucru în practică?

După cum a spus Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, ”Un alt tabu a căzut”: pentru prima dată în istoria sa, UE va furniza echipamentele letale unei țări terțe.

În urma unei solicitări din partea Ucrainei, la 27 februarie, UE a convenit să mobilizeze resursele Fondului European pentru Pace. Acestea vor fi folosite în vederea finanțării furnizării de materiale letale și neletale pentru armata ucraineană. Acest lucru va ajuta forțele armate ucrainene să apere integritatea teritorială și suveranitatea țării și să apere populația civilă de agresiunea militară în curs.

Forțele armate ucrainene vor primi echipamente și provizii în valoare totală de 500 de milioane de euro. Dintre acestea, 450 de milioane de euro – pentru a furniza armatei ucrainene arme letale și alte 50 de milioane de euro pentru combustibil și echipamente de protecție.

Cât ajutor umanitar va aloca UE pentru populație?

UE va dubla jumătatea de miliard de euro destinată echipamentelor militare cu cel puțin 500 de milioane de euro de la bugetul UE pentru a face față consecințelor umanitare ale războiului, atât în țară, cât și pentru refugiați, a declarat Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European la 1 martie.

În plus, în urma unui apel ONU pentru asistență urgentă, Comisia Europeană a anunțat alocarea unei sume suplimentare de 90 de milioane de euro pentru programele de asistență de urgență.

Aceste fonduri vor sprijini populația civilă afectată de războiul din Ucraina. Finanțarea va contribui la asigurarea refugiaților pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova cu hrană, apă, îngrijire medicală și cazare.

Comisia coordonează, de asemenea, furnizarea de asistență materială Ucrainei prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE.  În prezent 26 de state membre  s-au oferit să livreze 8 milioane de articole medicale esențiale și sprijin pentru protecția civilă. Alte tipuri de sprijin care includ truse de ajutor medical, medicamente, saci de dormit, generatoare, ambulanțe, corturi, pături și o bucătărie de campanie  sunt de asemenea donate pentru a-i ajuta pe refugiați.

Republica Moldova a activat, de asemenea, mecanismul de sprijinire a ucrainenilor care sosesc în țară. Austria, Franța și Țările de Jos au oferit deja sprijin de urgență, cum ar fi articole de adăpost și asistență medicală pentru Republica Moldova. Pe data de 3 martie UE a anunțat sprijin imediat în valoare de 15 milioane de euro pentru Republica Moldova și adițional 5 milioane de euro în formă de ajutor de protecție civilă.

Cum îi ajută UE pe refugiații ucraineni?

Agenția ONU pentru Refugiați spune că un milion de refugiați au fugit din Ucraina în doar o săptămână de la începutul războiului.

La 4 martie, Consiliul Uniunii Europene a decis în unanimitate activarea Directivei privind Protecția Temporară pentru a oferi asistență rapidă și eficientă persoanelor care fug de războiul din Ucraina.

Aceasta înseamnă că celor care fug de război li se va acorda protecție temporară pe teritoriul Uniunii Europene: drepturi de ședere, drept de acces pe piața muncii, acces la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și mijloace de subzistență.

Odată adoptată, protecție temporară a intrat imediat în vigoare și va fi valabilă timp de un an. Aceasta poate dura până la trei ani – cu excepția cazului în care situația din Ucraina se îmbunătățește suficient de mult pentru ca oamenii să se întoarcă acasă.

Cetățenii din afara Ucrainei și apatrizii cu reședința legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională și membrii familiilor acestora, vor beneficia, de asemenea, de protecție în UE. Alții care se află în mod legal în Ucraina pentru o perioadă scurtă de timp și care sunt capabili să se întoarcă în siguranță în țara lor de origine vor avea acces în UE pentru a tranzita înainte de a se întoarce în țara lor de origine.

UE a dispus, de asemenea, simplificarea controalelor la frontieră pentru cei care fug de război, flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare, deschiderea unor puncte temporare de trecere a frontierei, acces ușor pentru serviciile de salvare, asistență umanitară și facilități pentru refugiații care aduc obiecte personale și animale de companie.

O pagină web dedicată a UE oferă informații pentru refugiații care părăsesc Ucraina, cu informații complete despre drepturile lor în UE, sfaturi practice și linkuri către sprijinul disponibil în fiecare stat membru.

Face UE ceva pentru a asigura aprovizionarea cu energie a Ucrainei?

Pentru data de 24 februarie, ziua invaziei rusești, în Ucraina era programată efectuarea unui test în modul de izolare. Acesta a fost primul pas către punerea în aplicare a planului – conectarea sistemul energetic al Ucrainei la UE. Astfel, în mod planificat, Ucraina și-a deconectat rețeaua de la sistemul rusesc și a declarat că nu se va reconecta după invazia Rusiei. La 27 februarie, Ucraina a solicitat UE o sincronizare de urgență cu rețeaua europeană. Republica Moldova a venit cu aceeași solicitare și va fi inclusă în legătură. La 28 februarie, UE a declarat că va lua măsuri pentru a conecta sistemele din Ucraina și Republica Moldova la UE cât mai curând posibil.

De asemenea, UE livrează gaze Ucrainei prin intermediul unei capacități fizice de inversare a fluxului de la Vest la Est. „Primele astfel de livrări din Ungaria au avut loc în această iarnă. Capacitatea fizică de inversare a fluxului între Slovacia și Ucraina a fost mărită, iar discuțiile sunt în curs de desfășurare pentru a extinde acest lucru la următoarele sezoane de încălzire”, a declarat Comisarul European pentru Energie, Kadri Simson, la 28 februarie.

De asemenea, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre o listă de solicitări din partea Ucrainei cu nevoi urgente în sectorul energetic. Lista cuprinde produse precum motorină, benzină, combustibil pentru avioane și generatoare. Sunt deja programate livrări de beton din partea Poloniei, Lituaniei și Cehiei, iar multe alte state membre și-au promis ajutorul.

Ucraina a depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană: cum a reacționat UE?

„Nimeni… nu se poate îndoi că un popor care apără cu atâta curaj valorile noastre europene aparține familiei noastre europene”, a declarat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European la 1 martie. „Dar mai este încă un drum lung de parcurs. Trebuie să punem capăt acestui război. Și ar trebui să discutăm despre următorii pași.”

În rezoluția sa din 1 martie, Parlamentul European a solicitat instituțiilor UE să depună eforturi pentru a acorda țării statutul de candidat la UE. După cum se spune în rezoluție, orice astfel de procedură va trebui să fie în conformitate cu Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și să se bazeze pe merit.

Referindu-se la cererea Ucrainei de aderare, Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat:

„Va depinde de noi, europenii, să ne ridicăm la înălțimea acestei sarcini. Și, desigur, știm că acesta este un subiect dificil, deoarece se referă la extindere. Și știm că, în cadrul Uniunii Europene, există opinii divergente și uneori calificate pe această temă.”

Acesta a continuat să explice procedura: „Comisia Europeană va trebui să emită un aviz, pe baza căruia Consiliul va avea, de asemenea, un șir de sarcini de îndeplinit. Va trebui să efectueze o examinare serioasă a cererii simbolice, politice, puternice și – în opinia mea – legitime care a fost exprimată.”

Între timp, Parlamentul European a solicitat UE să continue să depună eforturi în vederea integrării Ucrainei pe piața unică a UE, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere UE-Ucraina existent.

De la semnarea Acordului de Asociere în 2014, Ucraina a demarat un program ambițios de reforme pentru a accelera creșterea economică și a îmbunătăți mijloacele de trai ale cetățenilor săi. În acest interval de timp, UE și instituțiile financiare au mobilizat peste 17 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele.

La 3 martie, atât Republica Moldova, cât și Georgia au depus, de asemenea, cereri oficiale de aderare la Uniunea Europeană.

Cum sprijină UE Republica Moldova în această situație?

În urma invaziei rusești în Ucraina, UE a subliniat sprijinul său neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

„Moldova are dreptul să-și aleagă cursul politicii externe și noi credem cu fermitate că Republica Moldova aparține familiei europene. Vom continua să cooperăm intensiv în baza Acordului de Asociere UE-Republica Moldova”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cu ocazia unei vizite în Republica Moldova la 3 martie.

În prima săptămână a războiului, Republica Moldova a oferit un pasaj sigur pentru peste 100 000 de refugiați care au scăpat din războiul din Ucraina, inclusiv peste 20 000 de copii.

UE și-a subliniat solidaritatea cu Republica Moldova, care se confruntă cu un aflux de refugiați.

Concret, UE va oferi 15 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea crizei imediate a refugiaților și alte 5 milioane de euro sub formă de ajutor pentru protecția civilă. În urma solicitării de asistență din partea Republicii Moldova în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, Croația, Danemarca, Grecia, Finlanda și Suedia au oferit articole precum ambulanțe, corturi, pături și o bucătărie de campanie, pe lângă ofertele anterioare ale Franței, Austriei și Țărilor de Jos.

În plus, UE a anunțat sprijin în domeniile securității și apărării: UE va ajuta Republica Moldova să-și consolideze securitatea cibernetică. O misiune de experți se află deja la Chișinău pentru a evalua nevoile și a identifica măsuri concrete de sprijin care pot fi implementate într-un timp foarte scurt. De asemenea, UE va pune la dispoziția forțelor armate moldovenești echipamente medicale și sprijin în caz de criză și va discuta opțiunile pentru asistență și logistică suplimentară, dacă este necesar.

De asemenea, Uniunea Europeană a convenit să conecteze cât mai repede posibil sistemul de energie electrică al Republicii Moldova la rețeaua electrică a UE.

Între timp, UE continuă să ofere sprijin dincolo de necesitățile imediate, prin intermediul unui Plan de Redresare Economică în valoare de 600 de milioane de euro, precum și al planului economic și investițional cu cinci inițiative emblematice pentru Republica Moldova, care mobilizează până la 3,4 miliarde de euro.