Panica, anxietatea și depresia în pandemie. Cum să le facem față?

Pandemia generată de coronavirusul Sars-Cov-2 și impunerea măsurilor stricte, dar necesare, de prevenire a răspândirii acestuia au reprezentat un factor major de stres în rândul populației.

Dacă unele persoane, în această perioadă deloc ușoară, au trecut prin Covid-19 și au avut nevoie de îngrijiri medicale după boală, atunci altele s-au pomenit că trec prin stări de anxietate, depresie și neputință în fața pandemiei. Mai pe scurt, aceștia din urmă ar fi avut nevoie de psiholog.

Din acest considerent, am discutat cu Lia Vîrtosu, psihologă la Centrul Raional de Resurse pentru Educația Incluzivă Ungheni, despre unele aspecte ce țin de bunăstarea psihoemoțională a omului și cum poate fi aceasta afectată în condițiile pandemice.

Frica – o emoție firească a corpului, dar care poate aduce stări de anxietate sau chiar depresie

„Dacă vom înțelege cum să facem față fricii, cum să preluăm controlul asupra ei, atunci vom putea face față tuturor provocărilor vieții. Astfel, vom putea depăși această stare de frică, pentru a nu ajunge la atacuri de panică”, a subliniat psihologa Lia Vîrtosu.

Anxietatea izbucnește în baza gândurilor negative, mai ales pe fundalul pandemiei: „Risc să mă infectez așa cum s-au infectat o bună parte dintre cunoscuții mei” sau „Mă voi îmbolnăvi, îi voi pierde pe cei apropiați din jurul meu, ba chiar voi muri și eu”. Aceste frici sunt pe larg răspândite printre anumite categorii de persoane. Potrivit psihologului, de vină ar fi zvonurile și speculațiile răspândite prin mass-media, prin diversele situații pe care le auzim despre neglijență din partea medicilor sau chiar a statului, sau ignorarea din partea omului a tratamentului prescris. „Evident, dacă persoana are un gând negativ, deja se conectează și emoția negativă și se creează o stare de disperare, neajutorare – ceea ce într-un final, poate duce la depresie”, a subliniat Lia Vîrtosu.

Specialista a accentuat că în cazul în care omul a avut probleme emoționale, până la starea de pandemie, nerezolvate, ascunse, neglijate, evident că în perioada de pandemie, izolarea le-a acutizat. „Omul cade într-o stare de anxietate, nu poate să doarmă, fie are atacuri de panică sau dispare pofta de mâncare, ceea ce poate duce la anorexie, fie mănâncă exagerat de mult, ceea ce duce la obezitate. Iar în cazul în care se instalează depresia, omul neglijează igiena, hrana, plimbările în aer liber, iar rutina somnului este modificată”, a specificat Lia Vîrtosu.

Cum să controlăm reacțiile emoționale

„Eu propun ca persoana să-și facă o autoevaluarea a propriului mod de viață”, a subliniat Lia Vîrtosu. Adică, în primul rând este nevoie să se respecte rutina somnului, alimentația corectă și igiena. Atunci când apare însă epuizarea se recomandă să facă unele lucruri plăcute pentru sine. Reglarea respirației ajută foarte mult, chiar și la aceeași anxietate. „Și nu în ultimul rând, aveți grijă cu ce hrăniți creierul. Toată informația abordată este de folos, însă ea necesită filtrare, mai ales în pandemie”, accentuează psihologa.

Tehnici aplicate în lupta cu anxietatea și depresia

 „Acum, când oamenii stau acasă, în izolare, există rețelele sociale prin intermediul cărora se face comunicarea online. Este foarte important să se mențină o comunicare măcar virtuală cu această persoană, pentru ca ea să vadă că nu este uitată și nu e singură în această situație”, a menționat Lia Vîrtosu.

Iar o tehnică, pe care o recomandă psihologa, este descoperirea unui lucru care i-ar aduce plăcere – un hobby.

Somnul, alimentația și igiena sunt benefice atât timp cât între ele există echilibru. Dar și dezvoltarea multilaterală, filtrarea informației ajută omul să treacă peste stările de anxietate și depresie.

„Să trecem din starea de anxietate spre o stare de liniștire, din starea de depresie spre bucurie, recunoștință. Și atunci când începi să faci o analiză, să faci o delimitare dintre gânduri negative și pozitive, eu cred că e posibil de ieșit din orice situație”, a subliniat Lia Vîrtosu.

Cum facem față doliului survenit în urma pierderii unui membru al familiei din cauza Covid-19

„Orice pierdere lasă un impact negativ asupra personalității noastre, mai ales când e imprevizibilă”, spune psihologa. Dar, potrivit ei, sunt mai multe metode prin care omul se poate recupera, în mod natural.  Toate se petrec la timpul lor. „Este acea perioadă de trăire emoțională. Dacă îți vine să plângi, atunci fă-o”, recomandă psihologa. Dar ea mai spune că nu este suficient doar să te descătușezi. Urmează și partea cealaltă în care omul trebuie să-și umple golul cu ceva plăcut. „Și iată aici mulți neglijează acest aspect, oprindu-se doar la etapa de plângere, frustrare, negare”, a mai spus ea.

Restricții înăsprite, apoi relaxarea acestora, afectează omul la nivel psihoemoțional?

Inițial, la începutul pandemiei apăruse o frică față de boală. Nimeni nu știa cu exactitate ce va fi, cât va dura, dacă într-adevăr acest virus este atât de periculos pe cât se vehiculează. Apoi, vedeam medicii îmbrăcați în costume speciale… „După care, pas cu pas, s-au mai relaxat restricțiile, pe alocuri ceva s-a mai neglijat, ceva s-a mai omis și iată, că ne pomenim în perioade de restricții, apoi asistăm la anularea acestora”, a relatat ea.

Omul se adaptează cu foarte multe și așa apare și călirea caracterului de a rezista. „Așa cum am mai menționat, frica stă în spate, iar în arenă apare furia. Eu cred că, acum, în rândul populației, este declanșată acea stare de furie, de agresivitate și frustrare din cauză că au mai existat epidemii în care s-au luat măsuri, apoi toată lumea și-a reluat activitatea. Deci, discutăm despre niște epidemii care au secerat, la propriu, oamenii. În situația actuală, chiar există o incertitudine. Urmăresc pe rețelele socialele modul în care se expun oamenii prin comentarii cu privire la subiectul dat, iar din cele observate se manifestă furia și agresivitate, opunerea, negativismul și sațietatea, deja”, spune ea.

În concluzie…

Rațiunea și modul de gândire lucrează, iar lumea în ziua de azi este citită, are acces la informație și își poate forma propriile concluzii. „Spre exemplu, atunci când ne ducem la cumpărături, din start știm ce avem de cumpărat. Nu încărcăm coșul cu de toate, ci o facem selectiv. Așa și cu informația pentru creier. Tot ce citim și ascultăm aduce un impact fie pozitiv, fie negativ asupra creierului. Revin la ideea că totul pornește de la cap”, a conchis Lia Vîrtosu.

Tatiana Tesliuc