Interviu. Vasile Burlacu: „Nu răbda violența în familie. Copilul tău suferă ca și tine!”

Vasile Burlacu, șeful Secției de Securitate Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni, a oferit o serie de informații despre una dintre cele mai grave și răspândite infracțiuni cu care se confruntă societatea, și anume violența în familie. Totodată, dânsul a venit și cu un mesaj pentru victimele supuse violenței domestice.

De ce, femeile, victime ale violenței domestice refuză să se adreseze organelor competente, unde se pot adresa dacă sunt supuse violenței de către partener, de unde poate să obțină o ordonanță de protecție sau cât de sigure sunt brățările electronice. La toate aceste întrebări, Vasile Burlacu a venit cu răspunsuri exemplificate și argumentate, dar și cu date statistice concrete.

Atunci când o femeie este supusă violenței, unde poate să se adreseze?

Victima violenței în familie se poate adresa după ajutor la următoarele autorități abilitate cu funcții de prevenire și de combatere a violenței în familie: Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familie, organele ocrotirii sănătăţii, subdiviziunile teritoriale ale poliţiei, administraţia publică locală (primăria).

De ce, credeți, că de cele mai multe ori, femeile agresate de către partener nu apelează după ajutor?

Motivele pot fi variate. Motive sociale – atunci când victimele sunt din mediul rural și au frică de a nu fi judecate de către consăteni. Motivele economice ar putea fi atunci când victima este dependentă financiar de către abuzator (partener). Un alt motiv ar fi de ordin psihologic și, anume, frica sau anxietatea partener. La fel, un motiv ar fi faptul că nu au încrederea deplină în autorități.

Victime ale violenței în familie sunt doar femei sau și bărbați? Ce spun statisticile Inspectoratului de Poliție Ungheni?

La finele anului 2021, în evidența poliției, se aflau 224 agresori familiali, dintre care 207 bărbați și 17 femei. Iar în anul 2022, până în prezent, au fost deja luați în evidență 36 agresori familiali, 34 bărbați și 2 femei.

Victima are dreptul la protecție. Care ar fi probele pe care o victimă trebuie să le prezinte pentru a obține dreptul la protecție?

Conform legii 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, Poliţia este obligată să răspundă imediat la comunicările despre cazurile de violenţă în familie şi să nu subestimeze importanţa acţiunilor de contracarare a oricăror forme de violenţă în familie. La fel și instanța de judecată va acționa exclusiv în interesul superior al victimei. Probele – orice dovadă, audio, video, declarații, leziuni (trebuie probate printr-un act emis de medicina legală, nu o poză cu leziunile) etc, care arată că asupra unei persoane se aplică violența.

Și unde poate victima să se adreseze pentru a obține ordonanța de protecție?

În cazurile de violență în familie, în funcție de calificarea juridică a faptelor agresorului, ordonanața de protecție a victimelor violenței în familie este emisă de către instanța de judecată. Totodată, în cazurile în care victima se află în stare de imposibilitate, angajații poliției, cu acordul victimei, vor prelua de la aceasta o cerere privind aplicarea măsurilor de protecție, după care, vor înainta un demers în instanța de judecată. Ordonanța de protecție (OP), este emisă exclusiv de către instanța de judecată, iar Ordinul de Restricție Urgentă (ORU), este emis doar de către poliție.

Ce se întâmplă după emiterea ordonanței de protecție? Și pentru cât timp aceasta, de regulă, se eliberează?

Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii, o ordonanţă de protecţie. Din momentul emiterii ordonanței de protecție, aceasta oferă asistenţă victimei şi copiilor ei, aplicînd agresorului următoarele măsuri: obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor; obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanță ce ar asigura securitatea acesteia, excluzînd și orice contact vizual cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea; interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează; obligarea, până la încetarea măsurilor de protecţie, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima; limitarea drepturilor în privinţa bunurilor aflate în posesia și folosinţa victimei; obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere pentru reducerea violenţei sau pentru înlăturarea ei; interzicerea de a păstra şi purta armă.

Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni care pot fi revocate, dar pot fi și prelungite ulterior, în cazul unei cereri repetate sau al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.

Ce poate face victima dacă agresorul a încălcat ordonanța de protecție?

Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordonanţa de protecţie ţine de competenţa organului de poliţie și a organului de probațiune în modul prevăzut de lege. Poliţia informează şi explică agresorului măsurile de protecţie a victimei stabilite.

În cazul încălcării sau a tentativei de încălcare de către agresor a ordonanței de protecție, victima urmează să se adreseze la sediul sectorului de poliție în raza căruia locuiește aceasta, sau apelează la serviciul unic 112.

În ce condiții se montează brățările și, când se aplică acest sistem?

Începând cu 3 ianuarie 2021, măsurile de protecție se aplică, în mod obligatoriu, cu monitorizare electronică. Victima, sau, după caz, membrii familiei acesteia, pot purta un sistem electronic de supraveghere care permite verificarea respectării obligației de către agresor, exprimându-și în formă scrisă acordul în această privință.

Acest sistem se aplică din moment ce a fost emisă ordonanța de protecție și agresorul cunoaște despre măsurile aplicate acestuia.

Cât de sigure aceste brățări și cum le protejează pe victime?

Monitorizarea electronică, permite supravegherea agresorului non-stop de către angajații Inspectoratului Național de Probațiune. Astfel victima este mult mai protejată decât fără monitorizarea electronică or, pe timp de noapte, inclusiv zile de odihnă, nu este posibil de supravegheat non-stop agresorul prin verificarea fizică a acestuia.

Ce arată statistica, privind monitorizarea electronică?

În anul 2021 a fost aplicată monitorizarea electronică la 30 persoane, dintre care 1 femeie. În anul 2022 – 6 cazuri de aplicare a monitorizării electronice, toți bărbați.

Cu ce mesaj ați veni pentru victimele violenței în familie?

Nu răbda violența în familie. Copilul tău suferă ca și tine! În caz că sunteți victimă a violenței în familie, adresați – vă, neapărat, la autoritățile publice locale și nu ezitați să apelați 112.

 Natalia Junghietu