Un sat dispărut cândva, a fost redescoperit la Călăraşi

O descoperire istorică, care are legătură cu împrejurimile Călărașilor, a fost dezvăluită la data de 7 decembrie de către deputatul Vasile Șoimaru, în cadrul unei întâlniri cu elevii și pedagogii de la Liceul „Mihail Sadoveanu” din oraşul Călăraşi.

Vasile Şoimaru se declară călărăşean pentru că atunci când s-a născut la Cornova Ungheniului, satul său se afla în componenţa Bravicei Călăraşilor. Astfel, în cadrul întrunirii, oaspetele a vorbit, cu mult entuziasm, despre o localitate din Călăraşi, astăzi dispărută, pe nume Lăureni, care împlinește 500 de ani de la prima atestare documentară. „Vorbim despre un sătuc care nu mai există, dar care cândva era situat pe teritoriul actual al târgului Călărași, în extremitatea lui vestică, în Valea râului Uricova, lângă satul Oricova de azi, sătuc care se numea Lăureni”, a subliniat Vasile Şoimaru. Potrivit lui, satul s-ar fi aflat la doar câțiva kilometri de orașul Călărași, în apropiere de Oricova și de sectorul numit de localnici ”satul Călărași”, iar astăzi pe teritoriul respectiv au rămas să locuiască descendenții unei singure familii – Stavilă, care se ocupă cu oieritul.

Deși nu se cunosc prea multe despre localitatea Lăureni, Vasile Șoimaru susține că se prea poate ca pe vremuri să fi fost destul de populată, ținând cont de faptul că a fost atestată documentar chiar înaintea oraşului Călăraşi. „Călărași-târg încă nu exista când Lăurenii deja erau menționați într-un suret semnat de nepotul lui Ștefan cel Mare, la Curtea Domnească din Hârlău”, a comunicat dânsul.

Despre existența acestui sătuc, Vasile Şoimaru susţine că a aflat din documentele vremii, pe când lucra la o monografie. Datele au fost luate „dintr-un suret de pe ispisoc de la Ștefan cel Tânăr voevod, sau Ștefăniță voevod, care a domnit între 20.04.1517 și 14.01.1527, fiind fiu al lui Bogdan al III-lea, cel „Orb”, și nepot al lui Ștefan cel Mare. Acest suret a fost dat urmașilor Șoimarului și altora prin care li se întărește satele Petreștii de pe Bâc, Lăurenii și Mănăstirea de pe Uricova, precum și satul de pe râul Bârlad „unde a fost Dan Rac”. Satul Petrești și Mănăstirea, astăzi nu mai există în aceste locuri (dar poate că Petreștii de atunci sunt Peticenii de azi din lunca Bâcului, cine știe?”, a afirmat semnatarul Declaraţiei de Independenţă.

La întrunirea de la liceu a fost invitat şi un reprezentant al sigurei familii care mai locuieşte în sătucul istoric Lăureni. Nicolae Stăvilă și-a amintit unele povestiri despre sat și săteni, îndemnând pe toată lumea să facă o vizită Lăurenilor.

Coincidenţa face că  părintele Ioan Mutu de la Biserica „Sfânta Treime” din oraşul Călăraşi lucrează de ceva timp la ideea de a edifica pe aceste locuri o mănăstire, lucru despre care Vasile Şoimaru a aflat chiar în ziua în care a vizitat oraşul. „O fantastică idee de edificare a unei mănăstiri a Mitropoliei Basarabiei, exact sau în apropierea locului unde acum o jumătate de mileniu a existat deja o Sfântă Mănăstire, menționată în suret, în Valea pârâului Uricova”, s-a arătat de părere actualul deputat în Parlament.

Întrebat dacă mai cunoaşte ceva detalii despre istoria Lăureniului, muzeograful Iacob Mândrescu de la Muzeul de Istorie şi Etnografie „Dumitru Scvorţov-Russu” din oraşul Călăraşi ne-a comunicat că zona respectivă poartă dintotdeauna acest nume. „Oamenii au continuat să numească acel sector „La Lăureni”, având acolo moşii, ogoare, iar unii dintre ei chiar şi locuinţe. Recent am descoperit o atestare documentară pe un site de la Moscova şi acolo din nou am regăsit Lăureniul ca fiind parte a târgului, însă nu ca localitate distinctă”, a declarat muzeograful.

Totodată, Vasile Şoimaru a făcut o promisiune: „Chiar dacă este o localitate uitată, pe perioada cât îmi voi exercita mandatul de deputat voi depune maxim efort ca acest sat să revină la viață, iar lumea să afle adevăruri demult apuse despre călărăşenii cu rădăcini istorice de sute de ani la Lăureni, prin străbunii lor”.

Doina Harea

 

 


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *