16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen. Statistici îngrijorătoare: 5 din 6 victime ale violenței domestice sunt femei

Un raport al Inspectoratului Național de Securitate Publică arată că în primele nouă luni ale anului curent, 86% dintre victimele violenței sunt femei, peste 10% – bărbați, iar restul – copii. Experții în domeniul drepturilor omului susțin că principalele cauze ale violenței în familie sunt atitudinile și stereotipurile sociale privind rolul dominant al bărbatului. Pentru a sensibiliza cetățenii asupra acestei probleme, anual se desfășoară Campania globală „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” la care Republica Moldova este parte

Conform Raportului privind starea infracționalității ce atentează la viața și sănătatea persoanei și celor comise în sfera relațiilor familiale pe parcursul a 9 luni ale anului 2021, 1559 din cele 1808 de persoane înregistrate în calitate de victime ale violenței în familie sunt femei. Așadar, din numărul total de victime 5 din 6, sunt femei. Același indicator a fost înregistrat și în anii precedenți: 87% în 2020 și 88% în 2019.

Femeile ar trebui să denunțe toate cazurile de violență domestică

Violența față de fete și femei, inclusiv violența domestică apare din inegalitățile de gen în societate, spune Vadim Vieru, avocat la Asociația „Promo-LEX”, care a apărat în instanța de judecată multe victime ale violenței în familie. „În societatea noastră predomină un așa-numit model paternalist/patriarhal, care presupune anumite stereotipuri despre rolul femeii în familie și societate. Multe femei încă mai cred că trebuie să se supună bărbatului, iar acesta aplică violența ca o formă de a-și impune voința și controlul. Aceste procese sunt încă prezente și, din păcate, încep încă de la școală sau din familie. Or, atât la școală, cât și în familie nu se pune prea mare accent pe educația în domeniul drepturilor omului și de gen. Cred că statul, pe lângă măsurile de protecție a victimelor, trebuie să aibă o viziune clară despre cum să combată astfel de stereotipuri”, susține avocatul. În același timp, femeile ar trebui să denunțe toate cazurile de violență domestică: „Multe femei sunt tolerante la actele de violență în familie și nu se adresează după ajutor deoarece, din păcate, este încă un tabu în societate să comunici că ești victimă a violenței în familie. În sate există și reticența polițiștilor de a interveni în cazuri de violență, mai ales atunci când omul legii se cunoaște cu agresorul”, a mai adăugat Vadim Vieru.

Victimele violenței au nevoie de mai multă protecție din partea statului

Violeta Andriuța, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, este convinsă că femeile vor sesiza mai multe cazuri de violență dacă vor simți protecție din partea statului. „Deși în ultima perioadă autoritățile au întreprins mai multe acțiuni privind combaterea fenomenului violenței în familie, totuși femeile întâmpină anumite greutăți în accesarea protecției din partea autorităților. Or, autoritățile nu întreprind suficiente acțiuni pentru a preveni și combate acest fenomen. Creșterea numărului de cazuri de violență în familie, înregistrată în perioada pandemiei COVID-19, a scos la iveală mai multe probleme, inclusiv accesul limitat al victimelor la asistență specializată și accesul limitat la justiție. În același timp, de cele mai multe ori, agresorilor le sunt aplicate pedepse oarecum simbolice, iar asta are un efect descurajator, în plus agresorii tind să repete actele de violență”, spune experta.

Ce fac autoritățile?

În această toamnă, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Prin acest document, țara noastră s-a angajat să adopte o serie de măsuri pentru a preveni și combate violența domestică, să protejeze victimele, să monitorizeze și să integreze agresorii.

Doina Gherman, deputată a fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, fosta președintă a Comisiei parlamentare Drepturile Omului și Relații Interetnice, menționează că după ratificarea Convenției de la Istanbul este necesar de modificat mai multe acte legislative. „Legislația națională trebuie perfecționată și ajustată în continuare pentru că mai sunt lacune și deficiențe, în special în ceea ce ține de implementarea prevederilor legale. Pe viitor, este necesar de a adopta și de a implementa măsuri sistemice racordate la prevederile standardelor internaționale în domeniu și la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. De asemenea, consider că este important ca și mass-media să prezinte fenomenul violenței față de femei și al violenței în familie corect și să producă materiale în care femeia este actorul principal în istorii de succes, nu doar în spațiul privat sau ca victimă. Asta pentru a nu perpetua stereotipurile. Iar în publicitate trebuie să fie excluse mesajele sexiste degradante. Totodată, curricula școlară și universitară trebuie să includă module privind drepturile omului, prevenirea violenței în bază de gen și a violenței în familie, nonviolența și cultura păcii”, a concluzionat deputata.

16 zile de activism împotriva violenței femeilor și fetelor

Pentru a sensibiliza populația referitor la pericolul violenței asupra femeilor și fetelor, în fiecare an, pe 25 noiembrie, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, începe campania „16 zile de activism împotriva violenței femeilor și fetelor” care durează până pe 10 decembrie – Ziua internațională a Drepturilor Omului. Anul acesta, campania internațională se desfășoară cu sloganul „Orange the World: END VIOLENCE AGAINST WOMEN NOW!” (în traducere: „Colorează lumea în oranj: Să eliminăm violența împotriva femeilor acum!!). Culoarea campaniei este oranj, această nuanță cromatică reprezentând un simbol al viitorului luminos pentru fiecare femeie și fată. În campanie vor fi mobilizate autoritățile publice centrale și locale, organizațiile societății civile, inclusiv organizațiile pentru apărarea drepturilor femeilor, universitățile, organizații din sectorul privat etc., care vor organiza activități online sau cu participare fizică, în scopul combaterii stereotipurilor de gen. Campania se va concentra și pe promovarea serviciilor sociale pentru supraviețuitorii violenței, a masculinității pozitive și a rolului bărbaților în eliminarea violenței de gen.

Campania UNiTE: să oprim violența asupra femeilor și fetelor

În anul 2008 Secretarul General al Națiunilor Unite a lansat campania UNiTE, prin care se trage un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă fenomenul violenței împotriva femeilor și fetelor. Prin această campanie, guvernele, societatea civilă, organizațiile de femei, tineri, sectorul privat, mass-media și întreaga structură ONU au fost îndemnate să-și unească forțele pentru a eradica violența asupra femeilor și fetelor până în anul 2030.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

 Acest material este realizat de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.