Sistemul de canalizare – adevărat coș de gunoi pentru unii călărășeni certați cu bunul simț

Ajunși în situația în care majoritatea dintre noi beneficiază de apă la robinet, prea puțini își pun totuși întrebarea despre ce se întâmplă cu apele uzate și ce consecințe dăunătoare pot provoca acestea dacă nu sunt gestionate cum trebuie.

În orașul Călărași funcționează o stație de epurare a apelor uzate, care a fost construită în anul 2012. Capacitatea acesteia este de 1400 m3 pe zi, iar procesul tehnologic este compus din epurarea mecanică și cea biologică.

Problema cea mare este generată de nepăsarea orășenilor

Potrivit lui Grigore Potrîmba, inginer șef la Î.M. Gospodăria Comunal – Locativă Călărași, datorită celor trei iazuri biologice ale stației – niște bazine deschise în pământ, apa prelucrată mai stă cam trei zile înainte de a se revărsa în râul Bîc, astfel încât calitatea afluentului ajunge să corespundă, cât de cât, cerințelor. Problema cea mare însă este generată de nepăsarea orășenilor care aruncă în sistemul de canalizare absolut orice, îngreunând munca angajaților și punând în pericol funcționalitatea stației.

Potrivit specialiștilor, microorganismele care trăiesc în bazinele respective sunt distruse din cauza nivelului înalt de poluare cu detergenți și alte substanțe nocive, ele având nevoie de oxigen pentru realizarea biodegradării compușilor organici.

190 de chemări în cazuri de blocaje la rețelele de canalizare

Potrivit datelor de la Gospodăria Comunal-Locativă, pe parcursul anului trecut instituția a înregistrat peste 190 de chemări în cazuri de blocaje la reţelele de canalizare. O cifră destul de mare în raport cu anii precedenți, care nici măcar nu reflectă întreg tabloul, dat fiind faptul că majoritatea consumatorilor privați contractează serviciile unui instalator specializat.

Muncitorii implicați în curățarea rețelelor de canalizare depistează că cel mai frecvent blocajele se produc din cauza aruncării a diverse obiecte, medicamente, produse cosmetice şi de igienă personală, resturi menajere, uleiuri şi alte deşeuri în vasurile de toaletă.

În aceeași ordine de idei, furnizorul susține că din cauza deșeurilor ce nu se descompun, se cauzează, deseori, defecțiunea unor echipamente de pompare, a căror costuri de achiziție sunt foarte mari. „Doar repararea unui motor, care s-a ars în mai puțin de o lună, ne-a costat anul trecut 15 mii de lei în sectorul Vătămăneasa. Am fost nevoiți să amenajăm în regiune un decantor, un soi de grilaj care oprește obiectele mai mari din sistemul de canalizare”, povestește Grigore Potrîmba. „În aceste condiții, în zonele unde cetățenii au transformat sistemul de canalizare într-o groapă de gunoi există riscul de obturare/înfundare, provocând, în rezultat, nefuncționarea acestuia”, a mai adăugat el.

Reguli de evitare a blocajului

Pentru a evita blocajul și defecțiunile rețelei de canalizare, Gospodăria Comunal-Locativă propune consumatorilor câteva reguli simple, pentru a proteja sistemul de evacuare a apelor uzate:

– În cazul reţelei interioare de canalizare: niciodată să nu aruncaţi resturi de alimente sau orice fel de deşeuri solide.

– Nu aruncați în canalizare cârpe, vată medicinală, sau produse de igienă intimă. Fibrele lor fine se agaţă de neregularităţile pereţilor interni ai conductelor, facilitând formarea dopurilor.

– Vasele murdare de grăsimi din bucătărie trebuie să fie spălate cu apă caldă menajeră, în caz contrar, grăsimile, ajungând în conductele de canalizare, formează depuneri, iar secţiunea liberă a tubului se micşorează şi se înfunda mai uşor. Trebuie să reținem că uleiul din tigaia unde am prăjit ceva, nu trebuie turnat în chiuvetă.

– Nici medicamentele nu au ce căuta în vasul de toaletă, pentru că substanţele chimice vor ajunge în apă.

„Nu pot să îmi explic cum poate ajunge un prosop mare de baie în sistemul de canalizare”

În urma desfundării coductelor exterioare, depunerile cele mai frecvente descoperite de muncitori sunt grăsimile solidificate, bucăţile de lemn, cârpele, pungile, nămolul şi resturile alimentare. „Nu pot să îmi explic cum poate ajunge un prosop mare de baie în sistemul de canalizare. Dar am văzut și așa ceva. Totuși în cele mai dese cazuri blocajele sunt făcut de sumedenia de șervețele umede aruncate în WC”, susține Grigore Potrîmba.

Se pare că nici utilajul de spălat rețelele de canalizare, pe care-l are instituția în dotare, nu este unul eficient. „Pentru deservirea celor aproximativ 44,7 kilometri de rețea pe care o gestionăm, ar fi nevoie de o mașină mult mai puternică pe care însă deocamdată nu ne-o putem permite”, este de părere inginerul-șef. Nici la capitolul resurselor umane lucrurile nu stau tocmai bine, numărul celor care se încumetă să lucreze în domeniu descrește tot mai mult. „De vină este atât salariul mic, cât și faptul că munca respectivă nu este una tocmai ușoară și plăcută”, a opinat Grigore Potrîmba.

Partea bună a lucrurilor este că, recent, aproximativ 5 km de rețea de canalizare a fost înlocuită pe porțiuni din străzile Bojole, Toma Ciorbă, Mihai Eminescu și Alexandru cel Bun. Acest lucru a fost posibil grație proiectului „Îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în or. Călăraşi”, finanțat de către Uniunea Europeană în cooperare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ).

Viitorul stației depinde de atitudinea cetățenilor din oraș

Chiar dacă la Călărași reținerea corpurilor și a suspensiilor mari se face prin grătarele prevăzute la stația de pompare principală a apelor uzate, specialiștii sunt totuși îngrijorați de faptul că stația ar putea să nu își mai demonstreze eficacitatea la un moment dat. Astfel, acum se elaborează un nou proiect tehnic de extindere a stației, inclusiv prin prelucrarea nămolului. „Comparativ cu alte raioane din vecinătate, unde epurarea apelor nu se face deloc, nu putem vorbi despre vreo situație catastrofală la Călărași. Noi întreprindem toate măsurile ca apele uzate să nu dăuneze mediului și să creeze disconfort localnicilor. Viitorul stației depinde de atitudinea cetățenilor din oraș, care ar trebui să se gândească bine atunci când hotărăsc să arunce ceva în canalizare.”

Asociația Obștească „FĂCLIA” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Tinerii din Călărași contribuie la dezvoltarea serviciilor calitative de alimentare cu apă și canalizare” în orașul Călărași.

Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru regiunea Centru este Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER în parteneriat cu Asociația Obștească Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat”.