Călătoria pe traseul APEI din Călărași – o adevărată aventură pentru mai mulţi tineri voluntari

Până să ajungă la robinet, în casele călărăşenilor, apa, care provine din sondele arteziene, parcurge un traseu de până la 64 de kilometri. Pe durata acestui traseu, apa își schimbă proprietățile și devine potabilă, adică bună de consumat.

Un grup de tineri voluntari au fost provocaţi să parcurgă împreună o călătorie pe traseul APEI din Călărași, pentru a înțelege mai bine ce beau, dar și cum revine apa în circuitul natural.

Însoţiţi de Gheorghe Stratan, directorul Întreprinderii Municipale – Gospodăria Comunal-Locativă Călărași și de Natalia Ciobanu, expert în Sisteme și rețele de apă și canalizare, tinerii au purces într-o primă călătorie pe „Drumul apei”. Astfel, participanţii, beneficiari ai Proiectului „Tinerii din Călărași contribuie la dezvoltarea serviciilor calitative de alimentare cu apă și canalizare” implementat de Asociația Obștească „FĂCLIA”, au vizitat un traseu inedit, care a inclus fântânile arteziene din Sipoteni, Stația de captare cu cele 4 pompe de apă, Stația principală de pompare a apelor uzate și, la final, Stația de Epurare.

Tinerii au aflat mai întâi de toate că sistemul centralizat de aprovizionare cu apă potabilă din oraş este gestionat de Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunal-Locativă Călăraşi” şi că drumul apei din fântânile arteziene până la robinetul consumatorului trece prin următoarele etape:

CAPTAREA: Apa subterană este asigurată din 9 sonde aflate în exploatare (suplimentar sunt 4 sonde în rezervă). Aceste sonde arteziene formează un front de captare de la Sipoteni spre oraşul Călărași, incluzând pe parcurs și sondele amplasate în aria orașului. Apa captată din frontul de captare Sipoteni (7 sonde) și 2 sonde din oraș este acumulată într-un rezervor de apă cu volum de 1,000 m3.

TRATAREA: Actualmente, în orașul Călărași apa livrată în sistemul centralizat de alimentare cu apă este supusă procesului de aerare/dezinfectare. Dezinfecția se realizează cu hipoclorit de sodiu (NaOCl), imediat după captare. Ulterior, la stația de pompare regională se efectuează și dezinfecția suplimentară. Graţie Proiectului „Reabilitarea și extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare în orașul Călărași”, care se implementează la moment cu sprijinul  Uniunii Europene, curând apa va fi tratată într-o Staţie de Clorinare proaspăt construită.

POMPAREA: Sistemul public centralizat de alimentare cu apă din oraşul Călărași este compus din 14 fântâni arteziene (inclusiv 13 funcționale și 1 de rezervă), 3 stații de pompare, 5 rezervoare de apă de diferite dimensiuni și rețea de transport și distribuție a apei divizată în 4 zone de presiune. Sistemul centralizat de alimentare cu apă din oraşul Călărași este comun și pentru localitățile Tuzara și Nișcani.

CANALIZAREA: Sistemul de canalizare în oraşul Călărași este separativ și este compus din rețele de canalizare cu scurgere gravitațională și sub presiune, 2 stații de pompare a apelor uzate (SPAU) locale, 1 stație de pompare a apelor uzate principală, care transportă apele uzate către stația de epurare.

TRANSPORTUL: Întrucât pe teritoriul orașului există zone depresionare de unde apa de canalizare nu poate fi evacuată gravitațional, este necesară pomparea acesteia în rețeaua de canalizare. În Călăraşi funcționează un număr de 3 stații de pompare a apelor uzate.

EPURAREA: Stația de epurarea apelor uzate în or. Călărași a fost construită în anul 2012 cu capacitate de 1,400 m3 /zi. Procesul tehnologic este compus din epurare mecanică și biologică. Treapta terțiară include iazurile biologice, care reprezintă bazine deschise în pământ. Din cauza pătrunderii în sistemul de canalizare a unui volum majorat de ape cu concentrații majore de poluanți, calitatea efluentului nu corespunde permanent cu cerințele normative. În oraş mai există o stație de epurare veche la care se tratează doar apele uzate de la fabrica de produse lactate.

DEVERSAREA: Datorită celor trei iazuri biologice ale Stației de epurare – niște bazine deschise în pământ, apa prelucrată mai stă cam trei zile înainte de a se revărsa în râul Bîc, astfel încât calitatea efluentului ajunge să corespundă, cât de cât, cerințelor.

Tinerii voluntari au ascultat atent informaţiile despre apeductul călărăşean şi au recunoscut cu toţii că au trăit o experienţă unică, aflând lucruri nebănuite despre apa de la robinet.

“A fost o călătorie interesantă, plină de entuziasm. O călătorie fabuloasă, unde am obținut noi cunoștințe și amintiri frumoase. Am vizitat drumul lung al apei, un traseu interesant, întâmpinat de multe provocări și dificultăți. Am descoperit marele secret, pe care îl cercetasem de mic copil: „Cum vine apa la mine acasă și încotro se duce din canalizare” Marea curiozitatea mi-a oferit răspunsul la toate întrebările care mă frământau”, ne-a spus voluntarul Gheorghe Vameş.

Melissa Cojocari crede că în fiecare picătură de apă, există o poveste de viață. „Din grija pentru natură, dar totodată și pentru a da posibilitatea multor comunități să capteze și să trateze apa pentru consum, o stație de epurare este absolut necesară. Apele uzate sunt rezultatul a unor acțiuni zilnice menajere atât și industriale, care prin epurarea acestora reprezintă o garanție a mediului curat care ne înconjoară. Poluând apa, spălăm machiajul vieții cotidiene!”.

„Totul a fost bine pregătit pentru a ne informa din prima sursă despre cum ajunge APA la noi în casă. Am fost uimită de multitudinea de detalii pe care le-am auzit în ziua respectivă. Acum pot spune că voi fi mult mai responsabilă în raport cu consumul de apă, dar mai ales cu felul în care apa revine în circuitul său natural”, a afirmat şi Mihaela Stratan.

Asociația Obștească „FĂCLIA” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Tinerii din Călărași contribuie la dezvoltarea serviciilor calitative de alimentare cu apă și canalizare” în orașul Călărași.

Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și Asociația Obștească „HABITAT”.