Instalarea camerelor de supraveghere fără acordul vecinilor. Cât de legale sunt acestea?

Imagine-simbol Sursa:http://camere-supraveghere.co/
Imagine-simbol Sursa:http://camere-supraveghere.co/

Cât de legale sunt camerele de supraveghere, instalate fără acordul vecinilor, care surprinde drumul public dintr-un sector cu case la sol? La această întrebare răspunde Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), prin intermediul Platformei VreauInfo.md.

Astfel, CNPDCP comunică că, prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul unui sistem de supraveghere video, care are drept scop protejarea proprietății, poate avea loc doar în cazul în care camerele de supraveghere video sunt poziționate în așa fel, încât unghiul de captare a imaginilor video să surprindă suprafața deținută cu titlu de proprietate sau de folosință, fiind redus la maxim captarea spațiului public sau privat adiacent.

Prelucrarea de date cu caracter personal se consideră că are loc în scopuri personale și de familie. „Prin urmare, atât timp cât nu sunt afectate drepturile subiecților ale căror date sunt prelucrate prin intermediul acestui sistem, aceasta este exclusă de la aplicabilitatea Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, se arată în document.

De subliniat că, conform art. 4 alin. (1) lit. a) al Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, stabilește că datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate sau prelucrate ulterior.

Totodată, se reține că prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul unui sistem de supraveghere video în scopul protejării proprietății, poate avea loc în cazul în care camerele de supraveghere video captează în exclusivitate spațiul privat, utilizat de proprietarul/gestionarul camerelor în scopuri personale și de familie – prelucrarea de date cu caracter personal este exceptată de la aplicabilitatea Legii privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit art. 2 alin. (4), dacă prin aceasta nu se încalcă drepturile subiecților ale căror date sunt prelucrate prin intermediul acestora.

În cazul în care unghiul de captare al camerelor de supraveghere video depășește spațiul privat al proprietarului/gestionarului camerelor, utilizat în scopuri personale și de familie, intervine aplicabilitatea legii precitate.

În acest caz, dacă unghiurile de captare ale camerelor sunt orientate către proprietatea privată a persoanelor terțe (inclusiv casele, gardul vecinilor, ușile apartamentelor), atunci prelucrarea datelor prin intermediul acestor camere poate avea loc, doar în cazul deținerii consimțământului scris al persoanelor terțe vizate.

De asemenea, supravegherea video poate cuprinde și o parte din spațiul public, cu condiția că unghiul de captare să fie pertinent și neexcesiv scopurilor declarate.

Referitor la întrebarea care sunt pașii legali pe care o persoană poate să-i urmeze în cazul în care este deranjat de faptul că vecinul folosește camerele de supraveghere, Alexei Strahov, șef direcție răspunde: „Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul de proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari, iar modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor. Sau în caz de divergenţe, prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.

În ceea ce privește instalarea camerelor video poate avea loc doar în cadrul adunării generale, a cărei finalitate se consemnează în proces-verbal. Mai mult, decizia adoptată trebuie să nu trezească dubii asupra conținutului său, să întrunească argumente care justifică necesitatea și oportunitatea utilizării sistemelor de supraveghere video”.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.  

Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite. 

 


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *