Împletitul în lozie, o muncă pe cât de migăloasă, pe atât de relaxantă

Împletitul în lozie îi aduce și plăcere, dar și venit. Vorbim de Ion Corolevschii din Buzduganii de Sus, care de 2 ani a început o afacere pe cât de frumoasă, pe atât de solicitantă.

Împletește diverse obiecte din lozie, începând de la coșulețe de mici dimensiuni, până la mese, scaune și chiar balansoare de dimensiuni mari. Potrivit lui, acestea sunt rezistente și timpului, și greutății omului.

„Am început a împleti acum doi ani”, ne spune Ion Corolevschii, după care mai adaugă: „Dar am prins din această tehnică de mic, de la un moș de-al meu din Costuleni”. Și iată abia acum doi ani, Ion  Corolevschii a început să împletească obiectele din lozie și să le vândă. Produse de-ale lui le putem vedea în ogrăzile oamenilor din întreaga țară. „Avem foarte mulți doritori, dar uneori trebuie să aștepte mult timp pentru a-și vedea produsul în ogradă”, spune el.

Și asta pentru că procesul este unul foarte lung, dar nici materia primă nu o prea găsește la întâmplare. „Mi-este greu să găsesc lozia, dacă până acum o luam din râpa satului, acum trebuie să caut, pentru că se găsește foarte greu. De aceea și rândul clienților e mare”, explică bărbatul.

Referindu-se la procesul de pregătire, Ion Corolevschii spune că este unul foarte anevoios. „Aduc lozia, după care o las vreo 2 săptămâni să se vestejească, pentru ca să fie mai ușor de mânuit. Apoi o fierbe, cîte 2-3 ore pentru a putea fi decojită, jeluită și despicată. Ulterior, se taie după mărimile necesare și li se dă forma dorită, punându-le într-un vas special care să ne dea forma pe care o dorim. După ce se usucă bine, încep a împleti”, povestește dânsul.

Bucătăria de vară este locul improvizat unde se retrage și muncește liniștit. Când e frig, lucrează în casă cu grijă, să nu facă dezordine.

Muncește asupra lucrărilor sale când mai găsește timp liber. Acest lucru necesită multă răbdare, iar bărbatul spune că o are. „Mă relaxez, îmi place acest lucru”, a subliniat el.

Iar acuma primăvara, împletește mai puțin, pentru că are gospodărie mare și nu prea le reușește să le facă pe toate. Și grădina, și livada de pe deal trebuie să o îngrijească. „Face de toate, îi place să muncească, să aibă grijă de gospodărie”, îl laudă și soția Silvia. Uneori și ea îl ajută, atât cât reușește. Ea este chiar și criticul lui. „Atunci cînd termină o lucrare de împletit, eu mă uit atent și arăt ce îmbunătățiri ar mai trebui să facă. Mă ascultă și face”, spune zâmbind soția.

Prețul variază în dependență de lucrare, de la câteva zeci de lei, un coșuleț pentru fructe, până la câteva mii, o masă cu scaune.

Natalia Junghietu