UE // Eficiența energetică a clădirilor publice rămâne un vis aproape irealizabil în satele raionului Ungheni

Chiar dacă primarii localităților rurale din raionul Ungheni înțeleg foarte bine faptul că eficientizarea energetică a clădirilor publice ar duce la reducerea semnficativă a cheltuielilor pentru întreținere, precum și la crearea unor condiții optime de activitate, la momentul de față în programele lor de activitate prioritățile sunt altele.

„În momentul în care e nevoie stringentă de reparația drumurilor, de asigurarea populației cu apă potabilă, termoizolarea pereților sau schimbarea unui acoperiș al unei clădiri publice rămâne pe planul doi. Lumea nu ne-ar înțelege”, afirmă Valentina Grosu, primarul comunei Mănoilești.

De reducere a CO2, de protecție a mediului – nici vorbă. Sunt probleme importante, recunosc primarii, dar nu prioritare. În plus, bugetele locale, de ani buni, sunt de consum. Marea majoritate a satelor se mențin doar grație subvențiilor din bugetul de stat și a unor finanțări externe.

Fără eficientizare energetică, dar cu economii semnficative pentru energie

Primarii încearcă să se descurce cum pot. Au găsit soluția. O bună parte dintre instituțiile publice, pur și simplu, nu se încălzesc pe timp de iarnă sau se încălzesc doar atunci când e nevoie.

La Sculeni, spre exemplu, casa de cultură, un edificiu cu o suprafață impunătoare, este încălzită în totalitate doar atunci când e vorba de vreun spectacol. Iar spectacole, în ultimul an, aproape că nu au fost, din cauza pandemiei. În plus, pereții sunt foarte groși, ceea ce contribuie la conservarea energiei termice.

În comuna Mănoilești, căminele culturale sunt încălzite cu ajutorul reșourilor electrice, ceea ce, recunoaște primarul Valentina Grosu, nu este o soluție. „Cerem de la angajați activitate de calitate, fără să le oferim condiții decente”, recunoaște dânsa. Dar, pentru a le oferi condiții, e nevoie de investiții substanțiale. „Cu banii din bugetul local este imposibil să rezolvi aceste probleme”, spune primara.

NOTĂ:
La nivel global, clădirile au un impact major asupra mediului. Astăzi, acestea consumă aproximativ o treime din energia pe care o folosim și produc o cincime din emisiile globale de CO2. Pe baza tendințelor actuale, acest impact se va intensifica în viitor, pe măsură ce populația lumii, în continuă creștere, va deveni rapid mai urbanizată.
Una dintre cele mai eficiente modalități de a economisi energie și de a reduce emisiile de carbon este  renovarea clădirilor cu izolație pentru a promova eficiența energetică, susțin specialiștii.

Toată speranța este la Uniunea Europeană și la finanțatorii naționali

„Eficiența energetică este o necesitate stringentă pentru noi, care ar îmbunătăți condițiile de activitate în toate instituțiile din teritoriu”, susține Vera Buga, primarul orășelului Cornești.

Aici, doar o singură clădire publică – grădinița „Poienița” – a beneficiat de un proiect de eficiență energetică. A fost construită o centrală termică modernă și au fost instalate patru panouri solare pentru încălzirea apei. E nevoie încă de foarte  multe investiții pentru termoizolarea pereților.

Gimnaziul din localitate, un edificiu impunător, cu trei niveluri, continuă să fie încălzit cu cărbune, centrala fiind foarte veche, de peste 40 de ani. Casa de cultură se încălzește la necesitate. Biblioteca publică – cu un reșou electric.

„Vom încerca să aplicăm la programele de finanțare, să atragem noi investiții”, afirmă primara.

„Toată speranța este la finanțatorii din exterior. Cu banii din bugetul local este imposibil să rezolvi aceste probleme”, susține și Valentina Grosu, primar de Mănoilești.

„Să schimbi un acoperiș sau să termoizolezi pereții unei clădiri publice cu banii din bugetul local? Categoric nu! Posibil, ne-ar ajunge banii din bugetul local pentru un an, ca să schimbăm, spre exemplu, acoperișul grădiniței din Sculeni. Dar cu condiția să nu cheltuim nici un leu pentru celelalte necesități, ceea ce, bineînțeles, este imposibil”, a explicat primarul de Sculeni, Vasile Casian. Unica soluție pe care o vede dânsul este accesarea unor fonduri europene, dar și naționale.

În loc de încheiere

Majoritatea primarilor cu care am discutat în ultima perioadă au avut, la final, una și aceeași rugăminte: dacă avem informații despre anunțuri și apeluri de proiecte privind eficiența energetică a clădirilor publice, să-i anunțăm neapărat. Ei au nevoie de proiecte privind eficiența energetică, au nevoie de susținere.

La momentul de față, potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, în Republica Moldova sunt inițiate 273 de proiecte privind creșterea eficienței energetice a clădirilor publice. Peste 170 dintre ele au fost deja finalizate, altele circa 100 sunt în curs de realizare. Investițiile totale sunt de 630 milioane de lei.

Lucia Bacalu

Conținutul articolului aparține autorului și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ.
AO”Expresul”este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Fiecare poate contribui la economisirea resurselor naturale și la îmbunătățirea mediului” în raionul Ungheni.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).