Ala Mutilica: Viaţa este o tapiserie minunată, iar oamenii – un detaliu neînsemnat dintr-un desen sublim

Albert Einstein zicea că ,,Lumea pe care am creat-o este un proces al gândirii noastre. Nu poate fi schimbată fără a ne schimba gândirea. Idealurile care ne luminează calea şi ne redau din timp în timp curajul de a înfrunta viaţa cu bucurie sunt: bunătatea, frumuseţea şi adevărul”.
Umanitatea stă în carantină. Dar, credeți-mă, nu din cauza coronavirusului. Noi suntem bolnavi demult, suntem bolnavi incurabil. Suntem bolnavi de agresiune, invidie, nepăsare, ignoranță, indiferență, furie, lăcomie, minciuni, ipocrizie. Poate ne vom da seama, în sfârșit, că suntem ființe vii, cu rațiune. Și suntem muritori. Cu toții.
Cred că nu e prea târziu să începem din nou a iubi. Să începem să ne ascultăm gândurile și inima. Să ne redobândim aspectul uman. Poate în sfârșit vom observa că atunci, când regulile universului sunt date peste cap, atunci el găsește modalitatea de a le corecta singur.
Și iată, un virus vine și ne face să fim excluși, izolați, blocați la granițe și purtători de boli. Deși, după părerea noastră, nu am comis nici o crimă. Am fost obligați de acest virus să ne închidem în casă. Am fost obligați să devenim din nou o familie. În această perioadă, când relațiile, comunicarea și socializarea au loc mai mult în social media din lumea virtuală, când aveam o iluzie că suntem aproape, virusul ne fură intimitatea reală. Nu mai putem săruta sau îmbrățișa. Suntem nevoiți să stăm departe unul de celălalt.
Acest virus ne transmite un mesaj clar: singura cale de ieșire din această situație este conștientizarea comunității, gândirea la altcineva.
Ce este de fapt această responsabilitate? Pasul pe care îl faci determină nu numai propriul tău destin, ci și al celor din jurul tău. Iar destinul tău depinde de ei. Așa că, nu te mai gândi cine este vinovat. Gândește-te ce putem învăța din aceasta, cred că avem multe de învățat și de făcut. Pentru că, evident, datorăm mult universului și regulilor sale. Universului ce ne reamintește de sine, impunându-ne să plătim un preț mare.
Dar, indiferent de vremurile grele, nu renunțați. Niciodată. Universul ne avertitează, ne testează. Ne testează capacitatea de a supraviețui evenimentelor încredințate umerilor tăi. Universul te verifică. Verifică dacă ești capabil să treci la un nou nivel pentru a primi recompense. Crede în tine. Oricât de greu ar fi. Principalul lucru este să nu te oprești. Mergi înainte. Mergi chiar dacă nici nu vedeți unde. Mergi, chiar dacă totul este împotriva ta. Și vei fi răsplătit.
,,Gheorghe și-a tăiat degetul cu o bucată de sticlă. S-a grăbit în sala de urgență a spitalului. Când a intrat, a dat peste două uși. Pe prima scria „Boli”, iar pe cealălaltă „Răni”. A intrat pe ușa „rănilor” care se potrivea situației sale. Au mai apărut două uși înaintea lui. Pe una scria „Sângerare”, iar pe cealaltă „Fără sângerare”. Când a intrat pe ușa „sângerării”, a văzut încă două uși: „Pericol pentru viață” și „Fără pericol pentru viață”. S-a trezit în stradă, când a trecut pe ușa cu inscripția „Fără pericol pentru viață”.
Moldovă, stai acasă !!!”
Trăim într-o țară a autorităților fără autoritate. Cum se mai spune, multă lume, puțini oameni. Fiți oameni, stați acasă!
„Ceea ce trăim în prezent se poate defini ca selecție naturală, dar la pătrat”, a declarant un virusolog italian.
Așa că, alegerea vă aparține, dragi prieteni.
Morala: ,,Doar două lucruri sunt infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul. Întotdeauna lucrați. Întotdeauna iubiți. Iubiți-vă copiii mai mult decât pe voi înșivă. Nu așteptați recunoștință de la oameni și nu vă supărați dacă nu vă mulțumesc. Zâmbiți și nu disprețuiți. Cumpărați cărți noi în bibliotecă, noi sticle în pivniță și flori frumoase în grădină.”