FOTO. Și, totuși, există minuni. Cu jumătate de an în urmă, i s-au frânt aripile. Speranța i-a fost redată acum

– Aici simți? Da aici?
Doctorul îi înțeapă, metodic, de sus în jos trunchiul.
– Simt, zice.
Pe față i se citește încordarea. Dacă, la un moment dat, nu va mai simți nimic?
Cu jumătate de an în urmă, pe 29 iunie, viața lui Igor Mărcuță, un bărbat în vârstă de 33 de ani din Rădenii Vechi, s-a schimbat radical, la 180 de grade. ”Am să țin minte această zi cât oi trăi”, zice.
”În acea zi, am lucrat în pădure, ne-am despărțit seara, iar a doua zi dimineața am aflat de tragedie. În drum spre casă, Igor a luat bicicleta de la copii să le arate cum trebuie să meargă. S-a dus o dată, a doua oară, iar a treia oară a căzut drept în cap”, povestește unul dintre vecini.
Salvarea l-a adus, în aceeași seară, la Ungheni, la spital. Igor Mărcuță suferise un traumatism cranio-cerebral și o ruptură de coloană cervicală.
”De obicei, în asemenea cazuri, omul rămâne țintuit la pat pentru totdeauna”, spune doctorul Valeriu Jardan, cel care i-a acordat, în acea seară, primele îngrijiri medicale și, ulterior, tratamentul necesar.
Din acea zi, a început lupta. Mai întâi, lupta pentru supraviețuire. Apoi, lupta pentru a mișca degetele, a ridica o mână, după care alta…
În dimineața zilei de 15 decembrie, am pornit spre Rădenii Vechi, un sat frumos, situat pe coline, la o margine de pădure. Casa lui Igor Mărcuță se află chiar în centru, la vreo câteva sute de metri de școală.


Înaintăm încet, prin mâzga de pe drum. O căsuță mică, dar îngrjită, ne apare în față. E casa soților Mărcuță. În fața ușii – câteva perechi de papuci de gumă. Iar noi, ca la oraș – în adidași, pantofi, cizmulițe.

”Intrați”, ne îndeamnă gospodina casei, Lilia. Pe pat, în prima cameră, stau cuminciori cei trei copii ai lui Igor și Lilia: de 9, 5 și 2 ani. Dumitru, cel mai mare dintre ei, dezghioacă de zor porumb. ”Cu grăunțe hrănim păsările, iar restul – pe foc”, explică fratele său, Crinu.  Doar micuța Angela nu are nici o grijă.

În momentul în care văd jucăriile și dulciurile ce le-au fost aduse, se înviorează.

Imediat scot dintr-o sacoșă pistoalele, le studiază, apoi încep a se juca. ”Noi ne făceam pistoale din bețe, acum vom avea adevărate”, spune bucuros Dumitru.


”Doar să luați seama să nu speriați vaca”, zâmbește mama.
În camera de alături stă întins pe pat Igor. În scurt timp, va avea parte de un consult al unui medic specialist – neurologul Valeriu Jardan din orașul Ungheni.

Atâta speranță în ochii lui!
Rana de după cap mai puroiază, orice mișcare pe care încearcă s-o facă îi provoacă dureri mari.
”Doare, dar trebuie să te miști”, îi zice doctorul.
În septembrie, Igor a trecut un curs de recuperare. ”Atunci, puteam mișca doar degetele de la mână”, povestește. A făcut tot ce i s-a spus. ”Mă durea de vedeam fel de fel de stele”, recunoaște. Nu s-a lăsat, însă, bătut.
Acum, așteaptă cu înfrigurare ce îi va spune doctorul. Iar doctorul îi înțeapă, metodic, de sus în jos trunchiul. ”Aici simți? Da aici?”, îl întreabă. ”Simt”, răspunde.
Se lasă apoi tăcerea. ”Simți?”, se aude din nou întrebarea.
Tace. ”Parcă mai puțin”, spune într-un final.
”Hai s-o luăm de la capăt”, îi zice doctorul. Și iar înțeapă.
Fața lui Igor se luminează: ”Simt! Probabil, prima dată ați înțepat mai încet”.
Urmează picioarele, care, la momentul de față, nu-l ascultă deloc. Totuși, simte înțepăturile. O spune, însă, cu neîncredere în glas.
”Închide ochii și zi-mi în ce direcție îți mișc degetele: în sus sau în jos”, continuă doctorul.
Fiecare mișcare de deget e un adevărat examen pentru el. L-a trecut cu brio.

”Vei merge!”, a fost verdictul doctorului. Dar recuperarea va dura încă foarte mult. Poate jumătate de an, poate chiar un an până Igor va reuși să facă singur primii pași.
Ca să reușească să-și hrănească cei trei copii, să cumpere tot de ce are nevoie Igor la ora actuală, soția Lilia a vândut calul și continuă să facă sacrificii enorme.
Statul îi plătește lui Igor Mărcuță, pentru dizabilitatea pe care o are, 323 de lei lunar. Doar 323! Lilia, care este ajutor de educator la grădinița din sat, se află, în prezent, în concediu pentru îngrijirea copilului, venitul fiindu-i mult prea mic pentru a ține piept tuturor problemelor ce s-au abătut asupra ei.
Nu se plâng. Încearcă să reziste cu stoicism.
Înainte de a pleca, doctorul Jardan i-a zis cu fermitate: ”Igor se va restabili complet”. În acel moment, ochii Liliei au început a licări. A fost, se pare, cel mai frumos cadou în ajun de an nou.

În fotografie: Igor Mărcuță împreună cu (de la stânga la dreapta) Valeriu Jardan, istoricul Corneliu Prepeliță, primara Vera Golan și doctorul Alexei Chirică

Cazul lui Igor Mărcuță s-a aflat, în aceste zile, în vizorul celor cinci consilieri raionali Ungheni din fracțiunea PAS, din care face parte și Valeriu Jardan. Ei au decis să ofere o parte din indemnizațiile lor de consilieri raionali acestei familii greu încercate.
Anterior, și Primăria Rădenii Vechi a oferit un ajutor bănesc familiei Mărcuță. La insistența primarei Vera Golan, a venit un ajutor și din partea Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei.
În zilele următoare, potrivit președintelui fracțiunii, Corneliu Prepeliță, ei vor vizita și alte familii din alte sate, pentru a le reda speranța.
Notă: Fotografiile au fost făcute cu acordul lui Igor Mărcuță

Publicitate Politică


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

3 Comments

  • Maina de la maina si se creaza un mare ajutor, uneori, pentru cineva, pe care viata l-a pus la grea incercare…
    Cunosc cazul dat, FEREASCA DUMNEZEU PE TOATA LUMEA DE ASA PRIMEJDII!!!
    Plecaciuni, respect si admiratie, mult stimate Domnule Doctor neurolog Valeriu Jardan si tuturor celor, care ati pasit pragul acestei familii!!!
    Indiferenta distruge, iar maina intinsa, gestul facut, ridica, ajuta, ofera imbold, insufla curaj, putere de a izbuti, de a merge inainte…
    De unde ati daruit, Dumnezeu, cu siguranta, va avea grija, sa va intoarca inzecit!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *