Ala Mutilica: De astăzi, suntem cu toții iepuri în lumea lupilor

Vestitul actor Anthony Hopkins a împărtășit un secret simplu și genial, în opinia mea, pentru a se sprijini pe sine însuși.
El își ține mereu în telefon o poză din copilărie. Și de îndată ce ceva merge prost, în loc să se certe, găsește această fotografie și îi spune: „Noroc, copile, tu și cu mine am făcut-o, am atins toate vârfurile!”.
De fapt, această tehnică este uimitoare. Privind din trecut în prezent, simți mândrie, conștient de calea trecută. Aceasta este o determinare și credință în propriile puteri. Privind ca adult pe „copilul său”, el îl încurajează într-o singură frază și, astfel, își dă un sentiment de protecție. Fără regret, doar acceptare, sprijin și iubire. Te face să înțelegi că nu ai nimic mai important decât tine. Așteptați viața așa cum e, pentru a evalua, lăsați evenimentele să se întâmple.
Foarte des, credem că acesta este ultimul cui bătut în sicriu. Dar, de fapt, este sunetul unei noi uși ce se deschide, noi doar am confundat sunetul. Nu poți judeca evenimentele din proces, trebuie să-l experimentezi, să-l lași să se termine, și apoi să-l apreciezi.
Iepurele crede că lupii nu-l vor mânca pentru că el se poartă bine, este mereu disponibil, le îndeplinește toate dorințele, nu polemizează, arată compasiune și susținere. Orice iepure care încearcă să coopereze cu lupii este condamnat de la bun început la înfrângere. Pentru că el nu este un lup. El este un iepure. Dacă e atât de util, e bine. Dar asta nu înseamnă că va fi tratat cu respect și nu va fi atins. Va fi atins. Pentru că el nu reprezintă nici o valoare. Nu poţi colabora cu lupii. Nu vă faceți iluzii. Cu lupii trebuie de luptat, nu să îmbrățișezi cizmele care încearcă să te distrugă.
Cineva, dintre prietenii lui Albert Einstein i-a povestit o istorioară ce circula la vremea respectivă despre el și teoria relativității. Această povestioară l-a amuzat teribil. „Doi bărbați din Bronx stăteau de vorbă. ”Ce este relativitatea?”, întreabă primul. ”Să presupunem că o doamnă în vârstă stă pe genunchii tăi un minut, acel minut pare cât o oră. Dar dacă o tânără frumoasă stă pe genunchii tăi o oră, o oră pare cât un minut”, explică celălalt. ”Și asta e relativitatea?”, a întrebat primul. ”Da, asta e relativitatea”, îi răspunde celălalt bărbat. ”Și din asta își câștigă el existența?”. Einstein a râs cu poftă și a replicat că este una dintre cele mai bune explicații pe care le-a auzit.
Vă propun, dragii mei, o parabolă cam de același fel, dar pe înțelesul tuturora. ,,A fost odată un băiat păstor care s-a plictisit privindu-și turma de oi. Ca să se amuze, într-o zi a strigat: ”Lupul! Lupul la oi!” Sătenii au sărit să-l ajute pe băiat și să salveze oile. Nu au găsit nimic și băiatul a râs, uitându-se la fețele lor furioase.
”Băiete, nu striga lupul, atunci când nu există niciun lup!”, au spus furioși sătenii și au plecat. Băiatul doar râdea de ei. După un timp, s-a plictisit și a strigat din nou ”lupul”, păcălind sătenii pentru a doua oară. Sătenii furioși l-au avertizat pe băiat pentru a doua oară și au plecat. Băiatul continua să aibă grijă de turmă. După un timp, a văzut un lup adevărat și a strigat tare: ”Lupul! Vă rog, ajutați-mă! Lupul urmărește oile. Ajutor!” Dar de data aceasta, nimeni nu a venit să-l ajute. Când băiatul nu s-a întors acasă, sătenii s-au întrebat ce s-a întâmplat cu el și s-au urcat pe deal. Băiatul stătea acolo plângând. ” De ce nu ați venit când am strigat lupul?” întrebă el înfuriat. ”Acum turma este împrăștiată”, a spus el. Un bătrân s-a apropiat de el și i-a spus: ”Oamenii cred că minți chiar și atunci când spui adevărul. O să-ți căutăm oile mâine dimineață. Să mergem acasă acum “. Minciunile rup lanțul încrederii. Nimeni nu are încredere într-un mincinos, chiar când spune adevărul.
Morala: ”Orice nerod inteligent poate face lucrurile mai mărețe, complexe și mai intense. Este însă nevoie de scânteia geniului și de mult curaj pentru a merge în direcția opusă. ”