Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2017 – 3 mai 2018

Pe parcursul anului 2017, mass-media din Republica Moldova a fost afectată de aceleași probleme ca în anii trecuți: pluralism fără diversitate, concentrarea proprietății mass-mediei, lipsa de transparență a beneficiarilor reali, o piață de publicitate insuficient dezvoltată și cu semne de acaparare, acces tot mai dificil la informațiile de interes public, ingerința politicului în activitățile editoriale ale anumitor instituții de presă, audiovizualul public detașându-se tot mai vizibil de funcția sa de serviciu public în favoarea elogierii puterii, regulatori obedienți guvernării și măsuri legislative presărate cu tentative de controlare a spațiului mediatic sub pretextul contracarării propagandei, pornografiei infantile sau protecției datelor cu caracter personal, intimidarea jurnaliștilor. Totodată, potrivit clasamentului privind libertatea presei în anul 2017, realizat de organizația „Reporteri fără frontiere”, Republica Moldova a coborât de pe locul 80 pe 81, cu un scor de 30,08 puncte.
Pe plan extern, fragilitatea libertății mass-mediei a fost un motiv de îngrijorare pentru partenerii țării: în ultimele sale concluzii privind Republica Moldova, emise la 26 februarie 2018, Consiliul UE pentru Afaceri Externe a menționat expres că „libertatea și pluralismul mass-mediei sunt precondițiile unei societăți democratice”, solicitând autorităților să înfăptuiască reforme care „să abordeze concentrarea proprietății mass-mediei și să garanteze libertatea și pluralismul presei”.

Concentrarea și lipsa de transparență în proprietatea mass-media
Conform Indicelui privind Starea Presei din Republica Moldova pentru 2017, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent, fenomenul monopolizării pieței media continuă. Piața media este dominată de două mari trusturi, unul fiind deținut de liderul partidului de la guvernare, PDM, și de persoane apropiate acestuia, al doilea aparținând unor persoane apropiate președintelui Igor Dodon. Același raport mai punctează că celelalte câteva instituții media existente sunt „departe, ca dotare și forțe, de a concura cu aceste trusturi”. Chiar dacă legea a fost modificată astfel, încât un singur proprietar de media să nu poată deține mai mult de două licențe în sfera audiovizualului, impactul noii norme legale a fost neglijabil. În mai 2017, licențele de emisie pentru posturile de televiziune Canal 2 și Canal 3, deținute de președintele PDM, Vladimir Plahotniuc, prin compania General Media Group (GMG), au fost cesionate companiei Telestar Media, fondată de consilierul său de PR, Oleg Cristal. Adresa televiziunilor a rămas însă aceeași. Rapoartele de monitorizare ale CJI privind elementele de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spațiul mediatic autohton atestă un grad înalt de similitudini între multe materiale produse de posturile Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3.
La celălalt pol, peisajul mediatic autohton este dominat de canalele și portalurile afiliate Partidului Socialiștilor și președintelui Igor Dodon (Accent TV, NTV, Aif.md).
Piața publicității monopolizată
Publicitatea este una dintre puținele surse de venit alternative finanțării directe de către proprietar, care permite să fie evitate potențialele ingerințe în politica editorială a redacțiilor. Totuși, potrivit experților, dimensiunea redusă a pieței de publicitate și înțelegerea nescrisă de tip cartel între doi mari actori de pe piață nu le permit instituțiilor media independente să aibă acces liber la plasatorii mari de publicitate. Astfel, agenția Casa Media, despre care presa a scris că i-ar aparține lui Vladimir Plahotniuc, direcționează fluxul monetar disponibil către instituțiile din trustul GMG, afiliate aceluiași politician. Cea de-a doua agenție cu pondere pe piața de publicitate este Exclusive Sales House, parte a trustului Exclusive Media Company, deținut de parlamentarul socialist Corneliu Furculiță. Împreună, cele două companii controlează circa două treimi din volumul pieței.
În ianuarie 2018, un grup de instituții media (PRO TV Chișinău, RTR-Moldova, Jurnal TV și TV 8) au sesizat Consiliul Concurenței privind existența unei înțelegeri de cartel, prin care fluxurile financiare sunt distribuite în raport de 80% (Casa Media) la 20% (Exclusive Sales House). Oficial, niciun răspuns nu a parvenit până în prezent de la autoritatea de reglementare a concurenței.
Angajarea politică și propaganda internă a redacțiilor afiliate unor politicieni
Concentrarea proprietății mass-mediei și monopolizarea surselor de venit din publicitate sunt principalii factori care determină situația vulnerabilă a presei: cele mai multe dintre redacțiile mari sunt angajate politic, iar politica lor editorială este formată direct în funcție de interesele proprietarilor lor. Mai mult decât atât, pe parcursul anului 2017 s-a observat că aceste instituții au recurs la tehnici propagandistice și manipulative atunci când au reflectat numeroase subiecte de interes public major. Apogeul dezinformării interne a fost atins odată cu promovarea campaniei pentru adoptarea sistemului de vot mixt și a continuat pe  parcursul anului 2017 și în primele luni ale lui 2018 în toate subiectele ce țin de reformele promise de guvernare, evaluările partenerilor occidentali ale politicilor interne, situația economică și recuperarea datoriei în dosarul „furtului miliardului”.
Rapoartele de monitorizare ale CJI privind elementele de propagandă, manipulare informațională și încălcare a normelor deontologiei jurnalistice arată că, pe parcursul anului 2017, precum și în primul trimestru al anului 2018, instituțiile media afiliate anumitor grupări politice favorizează direct și indirect anumiți politicieni și partide: Accent TV şi NTV Moldova – pe președintele Igor Dodon și PSRM, canalele holdingului GMG – PDM și pe liderul acestuia, Vladimir Plahotniuc, în timp ce Jurnal TV favorizează PPDA, în frunte cu Andrei Năstase.
Atât monitorizarea sus-menționată, cât și experții media semnalează că postul public de televiziune Moldova 1 tot mai des reflectă evenimentele de interes public într-un mod asemănător celui de la Prime TV, Canal 2, Canal 3 și Publika TV. Pe lângă structura comună și același unghi de abordare a știrilor, postul public a preluat și  promovarea proiectelor și persoanelor apropiate PDM, inclusiv candidatul agreat tacit de acest partid în alegerile locale pentru Primăria municipiului Chișinău, Silvia Radu, dar și planul pentru construcția Chișinău Arena, anunțat de Vladimir Plahotniuc.
Între timp, în Găgăuzia se duc lupte politice pentru controlul Companiei publice regionale Teleradio Găgăuzia. Adunarea Populară de la Comrat a desființat, în decembrie 2017, cu votul a 19 deputați locali, Consiliul de Observatori al companiei publice. Experții locali susțin că lupta se duce între bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, și Adunarea Populară, controlată de democrați.

Măsuri de reglementare îndoielnice
Modificarea articolului 11 din Codul Audiovizualului, în vigoare din data de 1 octombrie 2017, prevede că mass-media audiovizuală trebuie să emită zilnic cel puțin opt ore de produs autohton. Conform Studiului de evaluare a cadrului juridic de reglementare şi autoreglementare a activităţii mass-mediei în Republica Moldova, prevederea este „una necesară, în scopul promovării şi dezvoltării produsului audiovizual autohton”, dar necesită ajustări care să permită „o abordare diferențiată a cotei de produs autohton obligatorie pentru radiodifuzori, or, capacitatea de producție a unui radiodifuzor local sau regional este diferită de cea a unui radiodifuzor național”, tot așa după cum „în zona radio (…) cotele de produs autohton pot fi atinse mai ușor decât în cazul televiziunilor”.
Subiectul protecției datelor cu caracter personal a rămas  în atenția publică după ce mai multe ONG-uri au organizat mese rotunde, cu participarea reprezentanților instituțiilor de stat: Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii.  În cadrul acelor evenimente, au fost discutate inclusiv prevederile legale propuse de CNPDCP cu scopul protejării datelor cu caracter personal care pot amenința libertatea de exprimare și îngrădi accesul la informații de interes public. Până în prezent, propunerile formulate de autorități au fost considerate inadecvate de către experții Consiliului Europei și de comunitatea media din Moldova, din moment ce obligativitatea jurnalistului de a-și justifica cererea de informații care conțin date personale ar putea duce la mai multe limitări ale drepturilor jurnaliștilor în procesul de obținere a informațiilor.
În octombrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a propus să adopte un nou Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe Portalul instanțelor naționale de judecată. Proiectul prevedea anonimizarea identității tuturor persoanelor fizice în textele hotărârilor publicate pe website și ar fi făcut imposibilă găsirea de către public a hotărârilor judecătorești în cauzele de rezonanță și a informațiilor privind modul în care s-au examinat asemenea cauze. Proiectul regulamentului a fost însă retras și înlocuit cu versiunea propusă de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) abia după ce peste 70 de jurnaliști, instituții media și ONG-uri au semnat un apel public la adresa CSM și au organizat o acțiune de protest.
Impedimente din partea autorităților în asigurarea accesului la informație
Nici pe parcursul anului 2017, nici în primele luni ale lui 2018, Parlamentul nu a votat în lectură finală amendamentele la Legea cu privire la accesul la informație, adoptate în primă lectură încă în iulie 2016 și considerate prioritare în comunitatea media. În repetate rânduri, numeroase instituții publice și persoane oficiale le-au refuzat jurnaliștilor accesul la informații și evenimente de interes public, cazul cel mai rezonant fiind cel al fotojurnalistului Constantin Grigoriță. În calitate de fotoreporter al Asociației Presei Independente (API), el a fost exclus de la evenimente desfășurate de Președinție, iar plângerea pe care a depus-o în instanța de judecată împotriva lui Igor Dodon și a Aparatului președintelui a fost inițial respinsă, pentru ca ulterior să fie acceptată și, după mai multe amânări, dosarele să fie comasate.
Chiar dacă au existat procese de judecată câștigate de jurnaliști, o serie de instituții publice au continuat să ignore obligațiile legale de a oferi informații de interes public, invocând diverse motive. Centrul de Investigații Jurnalistice a câştigat un proces de judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC), care în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 a limitat accesul jurnaliștilor la rapoartele financiare ale concurenţilor. Deși magistraţii au obligat Comisia să furnizeze datele, CEC, invocând protecția datelor cu caracter personal, a refuzat timp de mai multe luni să se conformeze. În cele din urmă, instituția a oferit acces „fragmentar” la listele cu sponsorii concurenților electorali.
În decembrie, API a inițiat procedura de executare silită a hotărârii CSJ prin care Î.S. „Poşta Moldovei” a fost obligată să ofere jurnaliștilor informații privind concursurile de achiziții publice desfășurate în anii 2014-2016 – date pe care întreprinderea de stat refuzase să le ofere pe motiv că nu ar fi furnizor de informație de interes public.
Un alt proces de judecată de rezonanță în domeniul accesului la informație, câștigat de jurnaliști la Curtea Supremă de Justiție, este cel al RISE Moldova împotriva Ministerului Afacerilor Interne (MAI). În martie 2018, instanța supremă a obligat MAI să ofere reporterilor datele anunțării în urmărirea națională sau internațională a zece persoane, fiind creat un precedent în lupta pentru accesul la informație în Republica Moldova.
La sfârșitul anului trecut, un grup de jurnaliști care se bucură de recunoașterea colegilor din domeniu au înaintat o solicitare pentru intervievarea fostului prim-ministru Vlad Filat, deținut actualmente în Penitenciarul nr. 13. Solicitarea, adresată ministrului Justiției, directorului adjunct al Departamentului Instituții Penitenciare și șefului Penitenciarului nr. 13, făcea trimitere la prevederile legislației naționale și internaționale privind necesitatea asigurării transparenței în cazul unui dosar de asemenea rezonanță și importanță publică, însă cererea nu a fost admisă. Astfel, atât jurnaliștii, cât și cetățenii Republicii Moldova au fost privați de dreptul de a avea acces la informații de interes public de importanță deosebită în dosarul „furtului miliardului”, transformat ulterior în datorie publică.
În noiembrie 2017, Ministerul Sănătății a emis un ordin prin care toate instituțiile medicale și agențiile subordonate erau obligate să coordoneze cu ministerul publicarea informațiilor pe rețelele sociale, răspunsurile la solicitările jurnaliștilor sau prezența la emisiuni. La scurt timp după aceea, Silvia Radu, numită în funcția de primar interimar a municipiului Chișinău, a emis o dispoziție identică, ambele ordine suscitând nemulțumirea comunității mass-media, care au întrevăzut posibilitatea unor abuzuri din partea funcționarilor cu scopul de a controla accesul presei la informații.

Atacuri și intimidări ale jurnaliștilor și instituțiilor de presă
Pe parcursul anului 2017 și începutul anului 2018, mai mulți jurnaliști, în special de investigație, au fost agresați și hărțuiți periodic, în diferite circumstanțe.
Reporterilor ZdG li s-a interzis să filmeze și să fotografieze în mai multe locuri publice. De exemplu, jurnaliștii au fost opriți de cel puțin două ori  în timp ce încercau să fotografieze și să filmeze în apropierea clădirii Global Business Center, fiind și amenințați.
În februarie 2018, o reporteră RISE Moldova a fost intimidată de reprezentanți ai Fundației de caritate Sfântul Gheorghe” și ai platformei Caritate.md, după ce a fost publicat un teaser video la o investigație în care aceștia erau vizați.
În același timp, o jurnalistă de la Centrul de Investigații Jurnalistice a fost admonestată public de CSM; un reporter Jurnal TV a fost agresat verbal și fizic de Vladimir Hotineanu, deputat PDM; fotoreportera Jurnal de Chișinău a fost atacată fizic de proprietarii unui magazin; echipa de filmare Publika TV a fost intimidată de protestatari la un miting al opoziției; un reporter Prime nu a fost lăsat să intre la o ședință a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în timp ce posturile TV8 și Jurnal TV au semnalat bruiaje ale programelor lor în care Vladimir Plahotniuc era acuzat de comandarea unor asasinate.
Pe lângă acestea, trebuie menționate acțiunile de denigrare și ironizare întreprinse de simpatizanții guvernării (troli) pe rețelele sociale împotriva jurnalistelor Alina Radu și Cornelia Cozonac. Cele două jurnaliste au fost ținta unor materiale denigratoare în care se făceau insinuări de corupție și neprofesionalism pornind de la aspectul fizic al acestora.
Autoritatea de reglementare, utilizată ca instrument politic
Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a tergiversat examinarea cererii TV8 privind cesiunea licenței, care era o precondiție pentru finalizarea transferării proprietății postului TV către o asociație constituită predominant din jurnaliști, aprobând cererea abia la jumătatea lunii decembrie 2017.
De asemenea, în urma unui raport de monitorizare la subiectul respectării prevederilor privind cota de produs autohton, obligatorie de la 1 octombrie, CCA a emis o serie de avertismente pentru șapte posturi TV, însă nu a sancționat alte canale de televiziune care au comis aceleași încălcări. Experții media au considerat că aplicarea selectivă a legii poate fi interpretată drept un efort de a proteja posturile TV afiliate PDM.
Ajustarea cadrului legal, între restanțe și progrese modeste
În 2017, Parlamentul a creat Grupul de lucru pentru ajustarea legislației mass-mediei naționale. În iunie, la prima ședință, membrii grupului au punctat printre priorități: elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Mass-mediei din Republica Moldova; elaborarea unui nou Cod al audiovizualului; elaborarea Strategiei privind Securitatea Informațională a țării; consultarea/definitivarea legislației privind accesul la informație (versus protecția datelor cu caracter personal, experiența țărilor UE în domeniu); elaborarea unei noi Legi a presei (presa scrisă și online); perfecționarea Codului Electoral privind reflectarea campaniei electorale în media; perfecționarea legislației privind publicitatea; perfecționarea legislației privind concurența; identificarea de soluții juridice privind oferirea de facilități fiscale pentru producția media autohtonă etc.
De atunci, membrii grupului s-au întrunit de mai multe ori, niciun proiect de lege nefiind încă votat în lectură finală. Abia la 20 aprilie 2018, a fost votat în prima lectură proiectul Codului Serviciilor Media Audiovizuale (noul Cod al audiovizualului). În aceeași ședință plenară, deputații au aprobat și proiectul de lege privind Concepția națională de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova.
Recomandăm autorităţilor:

• să realizeze în regim de urgență prevederile restante din Programul de activitate a Guvernului pentru perioada 2015 – 2018, referitoare la mass-media;
• să asigure independenţa veritabilă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a consiliilor de observatori ale radiodifuzorilor publici, inclusiv prin aplicarea unor criterii de numire a membrilor în baza profesionalismului, şi nu a reprezentativităţii politice;
• să se abțină de la influenţarea politicilor editoriale sau de la subordonarea instituţiilor de presă, în special a postului public de televiziune, în timp ce politicienii proprietari de media să nu trateze instituţiile de presă ca pe nişte filiale de partid;
• să ajusteze legea privind accesul la informaţie la cerinţele erei digitale şi la practicile de guvernare electronică;
• până la intrarea în vigoare a unor noi prevederi privind accesul la informație, să fie respectate cele vechi – adică să ofere răspunsuri la solicitările de informații în termenul prevăzut de lege și să asigure accesul la informațiile de interes public;
• să adopte în timp util proiectele de legi elaborate în cadrul grupului de lucru din Parlament, prioritate absolută fiind Codul audiovizualului, care ar trebui să fie în vigoare cu suficient timp înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2018;
• să reacționeze la investigațiile jurnalistice obiective și echilibrate, care scot la iveală abuzuri;
• Consiliul Concurenței să-și exercite funcția de reglementare eficient și imparțial și să asigure restabilirea unor condiții echitabile pe piața publicității;
• cazurile de intimidare a jurnaliștilor să fie investigate obiectiv și fără tergiversare;
• să asigure efectiv securitatea jurnaliștilor.

Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Presei Independente
Asociația Presei Electronice
Asociația Telejurnaliștilor Independenți
Asociația Reporteri de Investigație și Securitate Editorială
Centrul de Investigații Jurnalistice
Centrul „Acces-Info”
Centrul Media pentru Tineri
Comitetul pentru Libertatea Presei