Poarta – bijuteria satelor de la codru

Vor renaște ori ba porțile sculptate manual în lemn? E o întrebare, la care nu a putut răspunde nici cel care a realizat o astfel de poartă, Grigore Stamati din Ciuteștii Nisporenilor, artist plastic bine cunoscut prin partea locului.

”Cu vreo 60 de ani în urmă, la noi, la Ciutești, jumătate din sat avea porți de lemn. La fel și  în satul vecin, Seliște. Acum, au rămas doar vreo patru-cinci”, ne-a spus dânsul.
”Din pacate, aceste bijuterii dacice se pierd. Foarte mulți își fac niște porți oribile din tablă în locul acestor adevărate porți de mare gospodar”, a notat, pe o rețea de socializare și Nicolae Josan, directorul revistei ”Acasă”, originar din satul Ciorești, raionul Nisporeni.
O rază de speranță, însă, există. Anul trecut, frații Eșanu din Seliște au decis să facă o replică a porții părinților lor, construită în anul 1962. Pentru că era o adevărată operă de artă, au decis să apeleze la un adevărat artist plastic. Și l-au găsit. Chiat alături. Este vorba de Grigore Stamati.
A acceptat, fiind pentru el o provocare de fapt. ”Este prima poartă pe care am realizat-o”, a recunoscut dânsul ulterior.
Cu această ocazie, Grigore Stamati a studiat modelele existente, simbolistica fiecărui detaliu, lemnul din care poate fi făcută o astfel de poartă. ”Am descoperit multe lucruri interesante, despre care nu știam nimic”, a făcut el o remarcă. Acum, ar putea ține chiar și o lecție la temă.
De obicei, porțile se fac din lemn de pin, zice meșterul. Acest lemn e mai ușor, astfel că poarta poate fi deschisă mai simplu, se poate manevra altfel. De lucru este foarte mult la o asemenea poartă. Durează, uneori, luni în șir. Și nu este ieftină deloc. ”Costul se ridică la 30 mii de lei și mai mult”, a făcut o remarcă Grigore Stamati. Dar merită.