La Cernăuți, după noi cunoștințe și noi experiențe

O delegație impunătoare din raionul Ungheni, compusă din primari, ingineri cadastrali, agricultori, a revenit, chiar recent, de la Cernăuți, unde a participat, alături de colegi din Ucraina și România, la o sesiune de instruire privind eroziunea solurilor și combaterea ei.

Sesiunea s-a desfășurat în perioada 22 – 24 noiembrie, fiind parte componentă a proiectului transfrontalier ”Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului”.
Pe lângă partea teoretică, foarte necesară de altfel, cei prezenți au avut ocazia să viziteze și o fermă experimentală, deschisă pe teritoriul Centrului Regional de Stat Cernăuţi pentru Expertiza Speciilor de Plante, în localitatea Oşihlibî, raionul Kițmani. De notat că această fermă a fost dotată cu toate cele necesare și pusă în aplicare, grație aceluiași proiect.
Scopul inițierii fermei respective a fost de a cerceta, din punct de vedere practic, rezultatele combaterii eroziunii solului în raionul Kiţmani din regiunea Cernăuți. Pentru aceasta, Administraţia Raională de Stat Kiţmani, în calitate de lider de proiect, a realizat o serie de măsuri, printre care: cercetarea ştiinţifică cu privire la eroziunea solurilor pe teritoriul raionului; achiziţionarea a 10 unităţi de utilaje speciale, inclusiv autogredere, excavatoare de drenaj, excavatoare pentru şanţuri, autocamioane basculante etc. Totodată, au fost identificate cele mai erodate porţiuni de terenuri agricole din raion, dar și au fost realizate deja lucrări antierozionale.
O vizită la acea fermă, în asemenea condiții, a fost nu doar binevenită, ci și foarte utilă. Or, participanții la sesiunea de instruire au avut ocazia să vadă cu ochii lor echipamentele noi, metode noi de combatere și prevenire a eroziunii solului.
Anterior, într-un interviu pentru ziarul ”Expresul”, academicianul Serafim Andrieș, declara: ”Eroziunea solului afectează multe ţări ale lumii. Nu întâmplător, în anul 1983, Organizaţia Naţiunilor Unite a aprobat ”Hartia mondială a solurilor”, în care se menţionează necesitatea difuzării mai pe larg a informaţiei şi cunoştinţelor despre eroziune, cât şi a metodelor de combatere… E o problemă primordială, care poate fi rezolvată numai cu participarea activă a fermierilor, deţinătorilor de terenuri agricole, a populaţiei în întregime”.
În acest context, vizita la Cernăuți a reprezentanților raionului Ungheni și participarea acestora la sesiunea de instruire a fost nu doar necesară, ci chiar obligatorie.
Ce spun participanții la sesiunea de instruire din Cernăuți?
Alexandru Gorincioi, specialist principal la Direcția Agricultură și Alimentație Ungheni:
Am avut de câștigat!
În cadrul vizitei la Cernăuți  am avut ocazia să vedem utilaje și tehnică agricolă, cu ajutorul cărora pot fi efectuate lucrări de combatere a eroziunii solului, am văzut cum lucrează această tehnică.
În general, trebuie să spun că acest proiect este foarte bun, la fel și impresiile cu care am revenit acasă. Acolo am aflat că există o agenție specială, care se ocupă de reabilitarea terenurilor degradate. Ar fi binevenită crearea unei astfel de agenții și la noi. Ne-ar fi de mare folos. Am avea nevoie și de utilaje pe care le-am văzut la Cernăuți, care să fie în gestiunea unei structuri agricole raionale. Astfel, de aceste mașini ar putea beneficia și autoritățile publice locale, și întreprinderile agricole. Or, trebuie să recunoaștem că solul degradează pe zi ce trece. Trebuie să luăm măsuri energice ca să stopăm acest fenomen negativ.
În concluzie: am avut de câștigat. În primul rând, pentru că a fost realizat un studiu ce reflectă situația terenurilor din raion, a fost făcută o cartografiere a întregului raion, au fost identificate regiunile cu cele mai erodate terenuri. Acum știm unde sunt punctele vulnerabile ale raionului și ar trebui să ne concentrăm să îmbunătățim situația.
Viorel Scutaru, șeful Direcției Agricultură și Alimentație Ungheni:
Acest proiect este foarte binevenit
Nu este un secret, mai ales pentru agricultori, cât de importantă este combaterea eroziunii solului la momentul actual. Cu părere de rău, acest segment a fost delăsat atât de mult, încât acum solul degradează foarte rapid și asta are repercusiuni negative asupra productivității culturilor agricole. De aceea zic că proiectul respectiv este foarte important.
Era bine dacă noi, adică raionul Ungheni, eram cei care ar fi beneficiat de partea leului din proiect. Nu a fost să fie. Bine că măcar am reușit să obținem un studiu privind situația terenurilor noastre și sperăm că, în continuare, nu doar să ne uităm în acel studiu, dar și să purcedem la combaterea eroziunii.
Anatolie Pascaru, Valea Mare, director gospodărie țărănească:
Trebuie să preluăm exemplele bune de la vecinii noștri
Erzoiunea solului este o problemă actuală nu doar pentru ucraineni, ci și pentru noi. Am văzut la Cernăuți că agricultorii sunt uniți și acționează împreună. O primărie sau o gospodărie țărănească nu poate de una singură să combată eroziunea. Împreună, însă, vorba ceea… Unde-s mulți, puterea crește. Ar trebui să fie elaborat și la noi un program raional, sau să ne unim cu toții și să gândim un proiect comun, după care să apelăm la comunitatea europeană, să încercăm să găsim finanțatori, ca să ne ajute să salvăm solurile noastre.
La noi e sărăcie, e greu, de aceea problema trebuie soluționată așa cum au făcut ucrainenii, cu ajutorul Uniunii Europene. Așa achiziții de tehnică agricolă care au făcut-o cei de la Cernăuți nici în ruptul capului nu ne putem permite aici de unii singuri. Trebuie să preluăm exemplele bune de la vecinii noștri, și din Ucraina, și din România, și să le punem în practică la noi.
Ion Vladei, proprietarul unei gospodării țărănești din Chirileni:
Dacă nu vom păstra solul, nu vom avea ce transmite generațiilor viitoare
Anterior, am fost în vizită, în cadrul aceluiași proiect, la Suceava, România. Acum am vizitat regiunea Cernăuți. Și într-o parte, și în alta, am văzut lucruri bune, interesante. Vecinii noștri au înțeles deja că eroziunea solurilor este o problemă și s-au apucat serios de lucru privind combaterea acestui fenomen.
Cu părere de rău, la noi lumea încă nu a conștientizat că există această problemă. Ar trebui să înțelegem că cel mai scump, în ziua de azi, este solul și, dacă nu îl vom păstra, nu vom avea ce transmite generațiilor viitoare.
Gheorghe Colțișor, primarul de Teșcureni:
Sperăm că vom mișca și noi carul din loc
Ceea ce am văzut la Cernăuți m-a impresionat cu adevărat. Mă refer la utilajele, la tehnica mare, pe care au achiziționat-o și pe care deja au început să o folosească pentru combaterea eroziunii solului. E un mare pas înainte. Am avea nevoie și noi de asemenea mașini, căci problema eroziunii solului există. Din păcate, reieșind din actuala situație financiară, nu ne putem permite achiziționarea unor asemenea echipamente. Ar fi posibil, însă, și chiar necesar, printr-un proiect comun, transfrontalier. Cu o asemenea tehnică am putea ține piept fenomenelor naturii, gen eroziunea solului. Avem și la Teșcureni terenuri erodate, avem terenuri supuse alunecărilor de teren. Dar nu avem tehnică, nu avem nici resurse financiare. Totuși, avem speranța că lucrurile se vor schimba în bine, iar carul se va mișca din loc.
Ion Pascaru, proprietarul unei gospodării țărănești din Grozasca:
Am primit niște sfaturi foarte bune, pe care ar fi bine să le urmăm
Am revenit de la Cernăuți cu impresii foarte bune. Gazdele au fost foarte ospitaliere, ne-au organizat, pe lângă sesiunile de informare, și o excursie în oraș. Mi-a plăcut foarte mult acest aspect. Am aflat lucruri pe care nu le știam din istoria localității, am văzut locuri frumoase.
Cât privește subiectul despre eroziune, am vorbit cum se fac canalele de scurgere a apei, încât să nu se ducă la vale solul, cum să păstrăm suprafața solului ca să nu fie erodată de vânturi și ploi. Am primit niște sfaturi foarte bune, pe care ar fi foarte bine să le urmăm.
Eroziunea e o gravă problemă. La noi, la Grozasca, din cauza eroziunii solului, au fost șterse de pe fața pământului numeroase case, gospodării întregi. O asemenea soartă a avut chiar și casa părinților mei. Așa că această problemă mi-i cunoscută și nu doar din auzite. Trebuie să luăm măsuri urgente de stopare a acestui fenomen, am putea să ne inspirăm și din experiența ucrainenilor în ceea ce privește combaterea eroziunii solurilor. În primul rând, trebuie de împădurit toate terenurile expuse riscului.
Revenind la sesiunea de informare de la Cernăuți, pot să spun cu siguranță: a fost foarte interesant.
Larisa Cardaniuc, agronom-șef la SRL ”Agrosfera-BM”, Pîrlița:
Experiența vecinilor noștri ne va fi de un real folos
A fost o vizită utilă. Chiar dacă știam multe despre eroziune și combaterea acesteia, cele câteva zile petrecute la Cernăuți, la sesiunea de instruire, m-au făcut să-mi reamintesc unele lucruri, dar și să aflu informații noi, de ultimă oră. Am discutat cu colegi din Ucraina și România, am făcut schimburi de experiență, am aflat ce fac ei, cum procedează în anumite situații concrete.
După vizita la ferma experimentală din raionul Kițmani, unde am luat cunoștință de echipamentul proaspăt achiziționat, pentru lucrările de prevenire și combatere a eroziunii, m-am convins încă o dată că noi, cei de la ”Agrosfera-BM”, suntem în pas cu timpul. M-am bucurat că întreprinderea la care lucrez are în dotare multe dintre agregatele și echipamentul pe care l-am văzut la Kițmani, astfel că avem cu ce și știm cum să combatem eroziunea. Și o combatem. Iar experiența vecinilor noștri ne va fi de un real folos.
Oleg Chincev, agronom la SRL ”Prog-Agroter”, Valea Mare:
Nu trebuie să ne plângem că nu avem nu știu ce, dar să acționăm
Am revenit de la Cernăuți cu impresii foarte bune. Ideile pe care le-am auzit acolo sunt foarte interesante, trebuie implementate, dar e nevoie pentru asta de bani și voință. Trebuie să luptăm cu eroziunea solului, că e o problemă globală. Nu trebuie ignorată și neglijată, trebuie de bătut alarma. În caz contrar, vom pierde bogăția care ne-a mai rămas: solul. Este foarte important ca acest mesaj să fie auzit de fiecare și aici mă refer nu doar la agricultori, ci și la primari, și la oameni simpli.
Chiar dacă nu există bani suficienți, eroziunea poate fi combătură. Cel mai simplu lucru care poate fi făcut și care nu necesită cheltuieli foarte mari este plantarea pomilor în zonele degradate. Nu e complicat – niște salcâmi, arbuști sau orice arbori plantați pe malurile râurilor, râpilor și oriunde există pericolul erodării solului. Nu trebuie mari bani. Da, la Cernăuți am văzut că au cheltuit mulți bani pentru tehnica agricolă, dar aceasta va fi utilizată în locuri mai degradate. De prevenit, însă, eroziunea, în situația noastră, oricare poate să o facă. Nu trebuie să ne plângem că nu avem nu știu ce, dar să acționăm. Fiecare cetățean, dacă ar planta la el în localitate  câte zece, douăzeci de pomi anual, deja situația s-ar schimba.
Ștefan Roșca, primarul de Cornova:
Eroziunea este peste tot, doar că unii o iau în serios, iar alții – ba
Am văzut și am auzit multe lucruri interesante. Am văzut tehnica achiziționată pentru combaterea eroziunii solului. Dacă am avea noi, la primărie, măcar un utilaj din cele văzute, ne-ar fi de mare folos și, cu siguranță, am putea face multe lucruri în ceea ce privește prevenirea și combaterea eroziunii. Or, eroziunea este peste tot, doar că unii o iau în serios și vor s-o combată, iar alții se limitează numai la declarații, gen: ”Trebuie!”. Ar fi foarte bine, dacă s-ar crea și la noi în raion o întreprindere de așa gen, de serviciile căreia să poată beneficia și primăriile, și gospodăriile țărănești sau agricole. În plus, cred că trebuie educată și populația, trebuie informată mai intens despre problemele ce țin de eroziune, astfel ca oamenii să conștientizeze că trebuie să se implice și ei. Cu siguranță, am putea crea, de exemplu, noi fâșii de protecție. La noi ce se întâmplă? Oamenii, dimpotrivă, mai taie de pe acolo câte un copac, neînțelegând că comit mult rău și aduc mari daune naturii și, implicit, viitorului nostru.
Victoria Bernic, contabilă-șef la SRL ”Agrosfera-BM”, Pîrlița:
Consider că despre eroziune ar trebui să se studieze în școli
Nu sunt specialistă în domeniu, dar sesiunea la care am participat a fost, pentru mine, foarte interesantă. Am aflat lucruri despre care nici nu bănuiam, mai ales că, în calitate de experți, s-au produs savanți de la Institutul de pedologie din Cernăuți. Cu adevărat, eroziunea e o problemă și trebuie să ne implicăm cu toții în combaterea ei, indiferent dacă suntem specialiști în domeniu sau nu, indiferent dacă ocupăm o funcție sau nu. Mai mult ca atât, consider că despre eroziune ar trebui să se studieze în școli, astfel ca până și copiii să înțeleagă ce reprezintă acest fenomen, cât de periculos este pentru viitorul nostru, al tuturor, cum poate fi combătută sau prevenită eroziunea.
Ion Ciocan, consultant în agricultură la primăria Costuleni:
E nevoie de luat măsuri cât mai urgent
Am revenit de la Cernăuți cu impresii plăcute, am aflat cum lucrează colegii ucraineni în ceea ce privește combaterea eroziunii solului. Subiectul e foarte actual atât pentru noi, cât și pentru vecinii noștri. Eroziunea solului avansează tot mai mult, iar cernoziomul, odată pierdut, nu se mai restabilește. La ora actuală, se confruntă cu această problemă până și localitățile unde, practic, nu existau soluri erodate. Nu este o excepție nici satul Costuleni, unde eroziunea a devenit mult mai evidentă după defrișarea plantațiilor de vii. E nevoie de luat măsuri cât mai urgent. Eu aș zice că autoritățile centrale ar trebui să ia în vizor problema respectivă și să elaboreze o strategie națională de combatere a eroziunii. Mâine ar putea fi prea târziu.
Vitalie Bujor, primar de Alexeevca:
Am învățat o lecție foarte importantă privind combaterea eroziunii solului
Eroziunea solului e o problemă actuală pentru toată lumea, căci pământul ne hrănește. Dacă nu vom avea grijă de pământ, nu vom avea cu ce trăi. Îmi pare bine că am fost și eu printre participanții vizitei la Cernăuți, pentru că acolo am învățat o lecție foarte importantă privind combaterea eroziunii solului.
Recunosc că, până acum, nu mă prea gândeam la acest subiect, dar, când am auzit de la experții din Cernăuți în cât timp se acumulează un centimetru de cernoziom, am început să mă îngrijorez. Informația respectivă m-a pus serios pe gânduri. După noi trebuie să mai trăiască lume pe acest pământ și trebuie urgent să facem ceva. Eu deja mă gândesc, în timpul apropiat, să desfășor o adunare generală a satului și să le comunic cetățenilor mesajele pe care mi le-am însemnat la Cernăuți. De asemenea, îmi propun să organizăm acțiuni de împădurire a terenurilor degradate și să extindem fâșiile forestiere. Voi face și eu tot ce îmi va sta în puteri ca să contribui la micșorarea suprafețelor de pământ erodat în comunitatea noastră.
Pe 6 – 8 decembrie, o sesiune de instruire privind combaterea eroziunii solului, va fi organizată și la Ungheni. Vor veni aici agricultori, ingineri cadastrali, reprezentanți ai autorităților publice locale și din Cernăuți, și din județul Suceava din România. Vor participa și specialiști în domeniu din raionul Ungheni. În calitate de experți se vor produce savanți de la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo” din Chișinău.
Dar despre acea sesiune de instruire vom vorbi în una din edițiile următoare ale ”Expresului”.
Proiectul “Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului” este implementat de Agenţia pentru Dezvoltarea Regională şi Integrarea Europeană Ungheni – ADRIEU,  în parteneriat cu Administraţia Raională de Stat Kiţmani, regiunea Cernăuţi (Ucraina) și Consiliul Judeţean Suceava (România), în cadrul  Programului Operațional  Comun România – Ucraina – Moldova 2007 – 2013, Apelul II de proiecte, cod  MIS- ETC 1591.

Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat şi co-finanţat de statele participante  în program.

Pentru mai multe informaţii ne puteţi contacta la tel: 0236 26034, coordonator de proiect: Eudochia Viziru, preşedinte ADRIEU, e-mail: agregung@yahoo.com, adrieu.org@gmail.com