FOTO | Problema eroziunii solului a fost luată în serios. Există disponibilitate, există și soluții

O nouă sesiune de instruire privind combaterea eroziunii solului. De data aceasta, la Ungheni. Zeci de fermieri,primari și specialişti în domeniul agro-industrial cu activitate relevantă în instituţii și administraţiile
publice locale din județul Suceava, România și regiunea Cernăuți, raionul Kițmani, au venit la Ungheni, în perioada  6 – 8 decembrie curent pentru a lua cunoștință de noi experințe privind diminuarea efectelor calamităților naturale sau – de ce nu – ale inconștienței omului, care duc la degradarea solului.
Savanți de la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo” din Chișinău au vorbit celor prezenți despre motivele apariției eroziunii solului, despre măsurile de combatere, și despre acțiunile care ar trebui să fie întreprinse, pentru a diminua sau chiar a stopa degradarea solului.
”Mulțumesc autorităților, atât din județul Suceava, cât și din raioanele Kițmani, Ucraina și Ungheni, Republica Moldova, pentru că au înțeles că eroziunea solului este o problemă națională și chiar universală”, avea să declare ulterior Gheorghe Vatamanu, reprezentantul Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare București, unitatea de administrare Suceava. Potrivit dânsului, ”terenurile noastre de altă dată, din care au trăit și trăiește țăranul român, moldovean și ucrainean, se degradează zi de zi”.
În unison cu specialistul român au fost și factorii de decizie, și fermieri din Ungheni și Kițmani.
Eroziunea solului este o problemă mai veche, dar care a revenit în prim plan în ultimii doi ani, grație Proiectului transfrontalier ”Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului”.
”Cel de Sus ne-a făcut din pământ, trăim pe pământ și în pământ ne vom întoarce. Avem o datorie să păstrăm pământul  cu potențialul pe care-l are măcar acum și să-l lăsăm ca un dar pentru cei care vor veni. Avem responsabilitatea aceasta!”, a declarat Gheorghe Vatamanu.
Silviu Bogdan Pricop, directorul Camerei Agricole Județene Suceava, pentru a fi și mai convingător, a parafrazat un apel făcut de Ștefan cel Mare în celebra piesă de teatru ”Apus de soare” de Barbu Delavrancea: ”Țineți mine: pământul n-a fost al  strămoșilor noștri, nu este al nostru, ci este al urmașilor urmașilor noștri acum și pururi și-n în veacul vecilor”.
Vicepreședintele raionului Ungheni, Alexandru Brînză s-a arătat și el îngrijorat de starea solurilor și atitudinea oamenilor față de el. ”De fiecare dată, când aud că pământul este tot ce avem mai scump, întreb: Ei bine, dacă pământul e cel mai scump, de ce nu avem grijă de el?”, a făcut dânsul o remarcă.
Ce-i de făcut?
Primii pași în ceea ce privește sensibilizarea opiniei publice privind eroziunea solului și luarea unor măsuri pentru a diminua degradarea soluIui au fost făcuți.
”Ne-am dat seama, urmare a celor trei întruniri: de la Suceava, Kițmani și Ungheni, că există disponibilitate, există și soluții la problemele existente”, a spus Gheorghe Vatamanu. Despre situația la moment au fost informate autoritățile, instituțiile abilitate, fermierii. Au fost căutate și, respectiv, găsite soluții la problema eroziunii solului. ”Am demonstrat că se pot obține fonduri, că există soluții pentru rezolvarea acestei probleme. Sunt soluții simple, la îndemâna noastră”, a subliniat oficialul sucevean. Printre cele mai simple, care nu necesită cheltuieli mari, dânsul a amintit despre consolidarea terenurilor agricole în așa fel, încât să fie obținute suprafețe mai mari pentru cultivare. E timpul să se renunțe odată și pentru totdeauna la practicile nesănătoase de a se ara din deal în vale. Sau să fie lăsate terenurile nearate până în primîvară, după ce a trecut perioada precipitațiilor, iar pe terenurile puternic erodate și pe pantevegetația să rămână necosită.
E simplu? Da, e simplu, afirmă specialiștii. Și e eficient. Iar cheltuielile sunt minime. Important e să existe dorință și disponibilitate pentru a soluționa problema.
”Educarea fermierului, a țăranului român. Educarea fermierilor din raioanele Ungheni și Kițmani. Această experiență pe care am dobândit-o în cadrul sesiunilor de instruire trebuie și va fi transmisă tuturor fermierilor”, a afirmat Silviu Bogdan Pricop. Deci, e simplu: educarea fermierilor, conștientizarea de către ei că acest pîmânt trebuie lăsat copiilor noștri mai bun și mai frumos decât l-am primit noi.
” Este nevoie de o școlarizare permanentă a celor ce au tangență cu activitatea agricolă”, e de părere și Alexandru Brînză. Seminarele de instruire au fost mai mult decât benefice și trebuie să continuie. ”Factorii de decizie, specialiștii în domeniu trebuie să vină cu un șir de seminare, de instruiri pentru agricultori, fermieri, ingineri cadastrali și pentru primari. Eu personal voi încerca să fiu inițiatorul unor astfel de seminare, mai ales că totdeauna am avut îndeletniciri ce țin de agricultură, de sol”, a mai spus vicepreședintele raionului Ungheni.
”Prezența dumneavoastră aici, la Ungheni, în număr atât de mare,  demonstrează că problema eroziunii solului ați luat-o în serios. Îndemnul meu ar fi să continuăm acțiunea începută”, a concluzionat Gheorghe Vatamanu.
Efectele eroziunii solului pot fi diminuate, iar proiectul care, iată, se apropie de sfârșit, a demonstrat că se poate. Se poate, mai ales, dacă eforturile vor fi conjugate, a subliniat și președintele Administrației de Stat din Kitmani, Ivan Druțu.
”Noi suntem obligați să știm, să prevenim și să acționăm pentru diminuarea efectelor calamităților naturale, a eroziunii solului”
Un cuvânt au avut de spus,ca urmare a instruirilor ce au avut loc, și primarii din cele trei țări participante la implementarea proiectului. Cu toții s-au declarat mulțumiți.
”Sunt foarte onorat că am avut ocazia să particip la toate cele trei sesiuni de instruire: și de la Suceava, și de la Kițmani, Cernăuți, și de la Ungheni”, a menționat, la final, primarul de Sculeni, Vasile Casian. Dânsul a recunoscut că nu este din domeniu și, uneori, i-a fost mai complicat să asimileze toate informațiile, de altfel foarte utile și interesante. Setul de materiale pe care l-a primit, însă, îi va fi, cu siguranță, de mare ajutor. ”Calitatea materialelor informative, a manualelor realizate de specialiști de înaltă calificare din domeniu este foarte bună”, a făcut o remarcă primarul.
Referindu-se la problema eroziunii, dânsul a spus că este una ”nu e de azi sau de ieri”. Este o problemă veche. Cei interesați, cei ce au dorit cu adevărat să acționeze nu au așteptat doar acest proiect. La Sculeni, bunăoară, în ultimii 15 ani, au fost plantate, pe terenurile degradate, 70 de hectare de păduri. Sigur că proiectul i-a făcut pe oficiali să găsească noi soluții, să privească deja cu alți ochi la problemă și s-o abordeze altfel.
”Acest proiect este de importanță majoră pentru administrația publică locală”, a subliniat și Gheroghe Tomescu, primarul orașului Rașnov, județul Suceava, după care a accentuat: ” Noi suntem obligați să știm, să prevenim și să acționăm pentru diminuarea efectelor calamităților naturale, a eroziunii solului, alunecărilor de teren. Trebuie să știm să acționăm, să avem grijă de solurile naostre”.
Majoritatea absolută a celor ce au participat la sesiunile de instruire au ținut să le mulțumească organizatorilor, să le mulțumească celor care au pregătit pentru ei materiale cu adevărat interesante și utile. A fost făcut un lucru mare și chiar dacă o bună parte dintre cei prezenți la seminar sunt din domeniu, au declarat că și-au reîmprospătat unele cunoștințe, dar și au aflat lucruri noi, din experiența colegilor din România și Ucraina.
De notat că toți cei care au venit și au participat la sesiunea de instruire din Ungheni s-au ales și cu un manual util,  ”Managementul solurilor erodate în raionul Ungheni, Republica Moldova”, realizat în cadrul aceluiași proiect.