Drepturileomului: garanții versus realități | Statele membre ONU sunt tot maiîngrijorate de situaţia mass-media din Moldova

  Situația mass-media din R. Moldova s-a înrăutățit mult în ultimii ani, din cauza problemelor multiple atestate în acest domeniu. Despre aceasta vorbesc atât datele unor clasamente internaționale importante și experții în domeniu, cât și numărul mare de recomandări pe care țara noastră le-a primit recent din partea statelor membre ale ONU. Autoritățile moldovenești sunt încrezute că adoptarea unui nou Cod al audiovizualului va îmbunătăți semnificativ situația.
În 2015, potrivit Organizației „Reporteri fără frontiere”, Moldova a coborât din nou în clasamentul privind libertatea presei, de data aceasta, cu patru poziții – de pe locul 72 pe 76, dintre cele 180 de ţări evaluate. Cele mai grave probleme cu care se confruntă presa din țara noastră vizează concentrarea proprietăţii mass-media în mâinile unor oligarhi, îngrădirea accesului la informaţii de interes public, lipsa unui cadru legislativ favorabil pentru dezvoltarea presei independente, manipularea informaţională, lipsa pluralismului de opinie, cenzura și autocenzura în instituțiile de presă etc. Toate acestea afectează serios calitatea informaţiei consumată de public. Aceste probleme au fost semnalate de reprezentanții societății civile din Moldova în rapoartele prezentate statelor membre ONU. În cadrul celui de-al doilea Exercițiu Periodic Universal (EPU) al Consiliului ONU, ce a avut loc la 4 noiembrie 2016, la Geneva, Elveția, autoritățile moldovene au fost audiate în legătură cu onorarea angajamentelor în domeniul drepturilor omului, inclusiv în domeniul mass-media, (asumate în cadrul primului exercițiu EPU, în 2012). Acestea au evitat să vorbească despre cele mai importante probleme, iar ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a menţionat, în discursul său, doar că noul Cod al audiovizualului va rezolva multe din problemele invocate de societatea civilă, reprezentanții instituțiilor mass-media, jurnaliști etc.
În presă sunt promovate interesele politice şi afacerile proprietarilor acestor instituții
Prezentă la eveniment,Gina Lentine Sawczyn, ofiţer de programe în cadrul organizației Freedom House, pentru Europa de Est,ne-a declarat că lipsa pluralismului de opinie şi concentrarea media rămân obstacole serioase în calea libertății presei, care duc la o polarizare puternică a mass-media. „Potrivit Raportului Freedom Housepentru anul 2016, mass-media din Moldova sunt utilizate în mod frecvent pentru a promova interesele politice şi de afaceri ale proprietarilor lor. Totodată, monitorizările realizate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și organizațiile neguvernamentale de profil au constatat că cele mai multe posturi private de televiziune au fost părtinitoare în timpul ultimei campanii electorale, oferind anumitor candidaţi mai mult timp de emise și prezentându-i în lumină pozitivă. De asemenea, jurnaliştii s-au confruntat cu multe probleme atunci când au trebuit să investigheze candidaţii la prezidențiale. În același timp, jurnaliştii care activează în instituţiile media controlate politic, au folosit autocenzura în relatările lor, doar ca să-şi păstreze locul de muncă”, a specificat G. Sawczyn.
Unele state membre ONU s-au arătat extrem de îngrijorate de situația mass-media din Moldova și au recomandat autorităților (10 recomandări pentru domeniul mass-media, față de trei în 2012) să adopte măsuri urgente în acest sens. Iată doar câteva din acestea. „Să fie luate măsuri concrete în privinţa  problemei autocenzurii în rândul jurnaliștilor moldoveni, să limiteze concentrarea proprietăţii media şi să asigure pluralismul mass-media” (Norvegia).„Să se ia toate măsurile necesare pentru a asigura exercitarea deplină a dreptului la libertatea de exprimare pentru toți, inclusiv abrogarea sau modificarea tuturor legilor care limitează activitățile, proprietatea și independența mass-media” (Irlanda). Totodată,  Germania arecomandat autorităţilor să adopte un nou Cod al audiovizualului, în scopul de a asigura pluralismul mass-media și de a proteja mass-media independente, iar Suedia le-a recomandat, în acest sens, să ia în considerare avizele primite de la OSCE și Consiliul Europei, dar și opiniile societății civile.
La Sesiunea ONU de la Geneva din acest an, Moldova a primit 206 recomandări din partea statelor membre ONU pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului, dintre care 175 au fost deja acceptate, iar 31 sunt în proces de examinare.
                                                                                                                                              Lilia Zaharia
Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.
 
  Șase recomandări de îmbunătățire a mass-media din cele zece primite de Republica Moldova la Sesiunea ONU de la Geneva din anul 2016:

1. Să garanteze pe deplin libertatea de exprimare și de informare prin combaterea formării   monopolurilor  în media. Să asigure respectarea pluralismului în  mass-media (Franța).
2. Să ia măsurile necesare pentru a reduce concentrarea excesivă a proprietății mass-media, precum și elaborarea unui nou cadru de reglementare pentru crearea de noi media și funcționarea celor existente, în scopul de a asigura o adevărată libertate de exprimare (Spania).
3. Să se adopte un cadru legislativ cuprinzător, în scopul de a facilita accesul la informație, să stimuleze pluralismul mass-media și de a proteja mass-media independentă (Austria).
4. Să continue eforturile pentru a asigura unui mediu propice pentru jurnaliști (Letonia).
5. Să continue să sprijine activitatea societății civile, în special a organizaţiilor ce activează în domeniul drepturilor omului și a celor de susţinere a jurnaliştilor. (Peru).
6. Să continue eforturile de eliminare a corupției în domeniul accesului la informațiile de interes public (Peru).