Conacul Ciolac-Malski. Vor să scoată din anonimat
Sunete de vioară, pian, violă și violoncel. Tineri frumoși și talentați interpretează din creația lui Bach, Mozart, Ceaikovski, Sibelius.
Spectatori – zeci de tineri, femei și bărbați. În viața lor nu au auzit așa ceva. Nici nu visau să vadă un astfel de spectacol. Și încă unde? Chiar în satul lor, Bahmut!
În seara zilei de 30 iulie, în apropiere de conacul Ciolac-Malski, nouă tineri moldoveni, studenți – muzicieni în România, Federația Rusă, Marea Britanie, Germania, Olanda, Finlanda și Malaiezia, au venit aici pentru a prezenta un concert special. Locația nu a fost aleasă întîmplător. La Bahmut există un conac construit de o familie de nobili polonezi, Ciolac – Malski. Chiar dacă e într-o stare deplorabilă, acesta mai poate fi salvat.
Tinerii muzicieni și-au propus să-l scoată din anonimat și, în acest an, au venit cu un concert care se dorea să fie prezentat în aer liber, chiar în preajma conacului.
Ploaia a încurcat un pic ițele, astfel că spectacolul s-a produs în căminul cultural, care activează de ani buni într-un edificiu care a slujit familiei Ciolac-Malski ca depozit.
”Am încercat să facem o combinaţie între muzica şi istoria pe care, din păcate, o lăsăm pe plan secundar, iar conacul Ciolac-Malski, într-adevăr, este un obiectiv foarte frumos”, a menționat Marcel Lazăr, student în România, directorul Festivalului de muzică clasică ”Moldo Crescendo”, sub auspiciile căruia a avut loc și concertul de la Bahmut. De notat că acest festival e deja la ediția a II-a.
Tinerii și-au propus astfel să promoveze muzica clasică, dar și să atragă atenţia asupra patrimoniului cultural lăsat de izbelişte. Și le-a reușit. La festival a participat multă lume, dornică de evenimente și muzică frumoasă.
Deși condițiile climaterice le-a cam dat bătăi de cap atît organizatorilor, cît și participanților, într-un final, cu toții au rămas mulțumiți.
”Apreciez inițiativa tinerilor de a organiza un astfel de festival în localitatea noastră. Noi, autoritățile, ne-am implicat cum am putut. Sperăm că, pînă la urmă, vom obține rezultate pozitive pentru conacul Ciolac-Malski”, a specificat primarul localității, Igor Godea.
Referindu-se la acest monument istoric, Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, prezent și el la Bahmut, a menționat că încă nu e prea tîrziu ca edificiul să fie salvat.
Dînsul a venit și cu o soluție: de a crea un parteneriat public-privat. ”Dacă ar fi voință din partea autorităților locale de a demara aceste relații de parteneriat public-privat, într-un an ar putea fi deja elaborat proiectul, conform căruia va fi restaurat și consolidat conacul”, a explicat oaspetele din capitală. Astfel, un agent economic responsabil ar putea să-l ia în folosință pe o anumită perioadă, să organizeze aici un muzeu, un restaurant, un hotel.
Și ar mai exista o posibilitate. În toamnă demarează programul transforntalier dintre România și Moldova, astfel că autoritățile ar putea încerca să obțină de acolo o finanțare.
”Important e să trecem de la inacțiuni la implicare activă”, a concluzionat Ion Ștefăniță.
Conacul Ciolac-Malski a fost construit în anii 1867-1887. Din 1945 pînă în 1989, aici a activat şcoala din Bahmut, după care edificiul a rămas de izbeliște, transformîndu-se într-o ruină.
Potrivit estimărilor, suma de care e nevoie pentru a restaura conacul ar fi de un milion de euro.
Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor:
”Este o realitate tristă. Dacă să comparăm cu începutul anilor 90, când în incinta conacului funcționa o școală, putem vedea în ce hal a ajuns această arhitectură în doar 20 de ani. Totul începe chiar de la noi, cei care administrăm acest patrimoniu. Cine l-a distrus? Cine l-a vandalizat? Eu cred că nu a venit nimeni din alte localități s-o facă, de aceea este și vina localnicilor. Evident că o parte din vină o poartă și instituțiile responsabile – Ministerul Culturii, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor ș.a. Eu am transmis acest mesaj mai departe ca să încercăm să salvăm acest monument”.
Lasă un răspuns