MI-ZE-RA-BI-LE!

Lucia BacaluA murit în sărăcie Anatol Dumitraș, artistul care a adus atîta bucurie oamenilor. A murit în sărăcie Constanța Tîrțău, prima crainică a televiziunii moldovenești. A murit în sărăcie Constantin Constantinov, cel care a făcut să rîdă generații întregi, interpretînd cu mult talent celebra Chirița. Au murit în sărăcie zeci de artiști, poeți, oameni de cultură. Au plecat în liniște, triști de tot…
În sărăcie trăiesc zeci de alți artiști, oameni de cultură. Au cele mai mici pensii. Le este rușine să vorbească despre asta. Pentru că au demnitate.
Mor de foame. Iar noi, cei pe care ne-au înveselit, ne-au bucurat, ne-au făcut să uităm, fie și pentru cîteva clipe, de necazuri, ce facem? NIMIC.
Bem și ne veselim pe la nunți și cumetrii, unde aruncăm cu euro și dolari. Ne plimbăm în mașini, cu muzica pusă la maxim, ca să ne vadă toată lumea cît de parveniți am ajuns. Organizăm niște zile de naștere cu zeci de feluri de bucate și muzică, de se aude în toată mahalaua… Da ce focuri de artificii mai lansăm de prin grădini pe la Anul Nou…
Cînd, însă, vine vorba să întindem o mînă de ajutor unui om care cu adevărat merită, ne facem că plouă. Punem nasul în jos, sau ne amintim brusc că avem treabă în altă parte, sau facem o mutră gînditoare și tăcem.
Așa s-a întîmplat și cu recentul spectacol de binefacere, ”Suflet de Artist”, ce a avut loc la Ungheni. Banii adunați urmau să meargă la susținerea Azilului de bătrîni ai oamenilor de cultură. Iar biletul costa doar 40 de lei. O nimica toată pentru zilele noastre. Cîtă lume cunosc care dă, săptămînal, sute de lei, pentru a-și hrăni cîinele. Sau cumpără telefoane de mii de lei odraslelor lor de opt-zece anișori… Iată că pentru un concert de binefacere nu au avut bani.
Și cît se mai rugau angajații Secției Cultură și Turism la oameni să ia măcar cîte un bilet. Au mers din ușă în ușă, din cabinet în cabinet, au apelat la primari și la funcționari publici… Se pare că 40 de lei a fost mult prea mult pentru unii dintre ei.
În ziua spectacolului, din cele circa 900 de locuri pe care le are Palatul de cultură din Ungheni doar 400 au fost ocupate. Nici măcar jumătate.
Îmi amintesc de un alt eveniment cultural ce urma să aibă loc la Ungheni. Premiera peliculei documentare ”Doina și Ion”. Realizatorii au decis să vină la Ungheni s-o prezinte. Gratis! Și asta, în timp ce la Chișinău, sute de oameni așteptau cu sufletul la gură să vizioneze filmul.
Ce credeți? A venit echipa din Chișinău, iar în sală erau… doi spectatori. Este adevărat, în acea zi, pe Piața Independenței era mare sărbătoare, cu bere și mici, cu țopăieli și ronțăit de semințe de floarea soarelui.
Uite așa creștem Moldova. O creștem înfloritoare, cu oameni inteligenți și săritori la nevoie. Cu adevărați cetățeni, sensibili, iubitori de artă adevărată, de teatru și muzică bună.
Dacă ați ști ce salarii au oamenii din cultură. MI-ZE-RA-BI-LE! Și totuși, insistă să ne facă mai buni, mai frumoși la suflet. Întrebarea e: pe cine?


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *