Esențial | Cînd ne vom respecta pe noi înșine?

Lucia BacaluChiar ieri, am făcut o plimbare. Mi-am propus să privesc cu alți ochi realitatea noastră. Și m-am îngrozit. Încercați această experiență și vă veți da seama ce fel de popor sîntem.
Iată doar cîteva exemple.
Semaforul arată roșu pentru pietoni. Două domnițe, bine îmbrăcate, machiate ca la carte – ce mai, orășence sadea! – se uită cu dispreț la cei ce așteaptă culoarea verde. Pășesc obraznic pe carosabil. Le arăt la semafor. În ochii lor citesc doar aroganță. Pline de sine, își continuă calea printre mașinile care circulă regulamentar.
Oare chiar cele 12 secunde, cît urmau să mai aștepte, le-au ajutat atît de mult să ajungă acolo unde și-au propus și să-și rezolve problemele? Nu, bineînțeles. Ce au demonstrat acele domnițe? Nimic altceva decît că le lipsește cultura elementară de comportament în stradă. Atît.
Un neamț, un estonian sau un polonez, dacă s-ar fi aflat în preajma lor, cu siguranță ar fi făcut ochii mari. Nu ar fi înțeles nici în ruptul capului de ce acele domnițe nu au așteptat culoarea verde a semaforului. Unui neamț, estonian sau polonez nu i-ar fi trecut niciodată prin cap să traverseze strada la culoarea roșie, chiar dacă nu ar fi circulat, în acel moment, nici un automobil pe carosabil. Uite că ai noștri îs mai șmecheri! Și mai prost crescuți.
Într-o curte a unui bloc locativ. Cineva a instalat, chiar lîngă banca de la intrare, unde mai vine cîte un cetățean să-și tragă răsuflarea sau să tragă un fum, un coș improvizat de gunoi. Ce credeți? E o mizerie de nedescris în jurul acelui coș de gunoi. Cetățenii noștri nu știu că mucurile de țigări trebuie să le arunci la gunoi. E prea mare efortul pentru unii dintre ei să întindă mîna și să lase mucul de țigară în coș. Trec pe lîngă faptul că pufăiesc de dimineața pînă seara, fără să se deranjeze măcar că alături se joacă inclusiv copiii lor. Încercați să le faceți observație unor asemenea inși! Eu am încercat. ”Doamnă, ce vreți de la mine?”, am auzit drept răspuns. Era un tînăr ca vai de el, de vreo 50 de kilograme și un pic mai mult de un metru și jumătate. Nu cred că avea 30 de ani, dar părea mult mai îmbătrînit. Probabil, de tutunul pe care îl inspiră zi de zi. Era un tînăr, pe cît de pipernicit, pe atît de obraznic. Vezi
Domne, cum am îndrăznit să-l rog – căci anume asta am făcut – să  meargă mai într-o parte ca să fumeze.
Par mărunțișuri pe lîngă miliardele furate, pe lîngă violurile și omorurile ce au loc. Dar anume de la asemenea mărunțișuri pornesc multe, foarte multe probleme cu care ne confruntăm. Vrem curățenie în localitățile noastre, dar să vină primarul s-o facă. Noi vom arunca gunoiul în drum, vom fuma unde ne-a venit pofta, vom răcni la miez de noapte și ne vom indigna. Ne vom indigna tare de tot: ce face guvernarea asta? Vom ieși la proteste, cerînd de la alții să ne respecte. Dar cînd ore ne vom respeta noi pe noi înșine? Și pe alții? Cînd vom respecta regulile elementare de conviețuire?


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *