Să stopăm degradarea solului!

Celebrul savant în domeniul pedologiei și agrochimiei, academicianul Serafim Andrieş, autor a peste 300 de titluri de lucrări științifice, lucrează, în prezent, alături de alți colegi de ai săi de la Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo” din Chișinău, asupra unui manual destinat agricultorilor din raionul Ungheni, dar și din regiunea Cernăuți (Ucraina) și județul Suceava (România), privind managementul eroziunii solurilor în raionul Ungheni și în R. Moldova.
În toamna anului curent, grație Proiectului ”Utilizarea experienţei  europene  în combaterea eroziunii solului”, va avea loc, la Ungheni, o sesiune de instruire, cu participarea a peste 100 de fermieri şi antreprenori din agricultură, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, specialişti ai instituţiilor publice din domeniul agroindustrial din regiunile respective, în cadrul căreia se va discuta despre cele mai stringente probleme  ce țin de degradarea solului și soluțiile de redresare a situației. Unul dintre experții selectați este și academicianul Serafim Andrieș, căruia i-am solicitat un interviu.
Domnule Andrieş, în ultimul timp se vorbeşte tot mai des despre eroziunea solului. Este cu adevărat o problemă pentru Republica Moldova sau, mai degrabă, o modă de a discuta despre calitatea solurilor?
Este o problemă și una foarte actuală. Or, în Republica Moldova principala bogăţie naturală o constituie solurile. Anume de calitatea acestora, de capacitatea lor de producţie, depinde, în mare măsură, bunăstarea populaţiei şi starea mediului. În ultimii 20-25 de ani, s-au intensificat toţi factorii şi formele de degradare a solului. Ca rezultat, volumul producţiei agricole globale a scăzut de două ori. De fapt, eroziunea afectează multe ţări ale lumii. Nu întîmplător, în anul 1983 Organizaţia Naţiunilor Unite a aprobat „Hartia mondială a solurilor”, în care se menţionează necesitatea difuzării mai pe larg a informaţiei şi cunoştinţelor despre eroziune, cît şi a metodelor de combatere…
Ceea ce încercăm să facem și noi acum. Deci, care sînt factorii de degradare a solurilor prin eroziune?
Există numeroși factori, atît naturali, cît şi antropici. Factorii naturali includ: condiţiile geomorfologice, adică relieful accidentat; caracterul torenţial al ploilor; rezistenţa scăzută a solului la eroziune; gradul scăzut de acoperire a solului cu vegetaţie. Printre factorii antropici se numără valorificarea excesivă a fondului funciar. La ora actuală, 75% din toate terenurile sînt folosite în scopuri agricole, inclusiv pe pante. Au fost defrișate numeroase fîşii forestiere de protecţie, lipsesc fîşiile de regularizare a scurgerilor pe versanţi. În plus, practic nu se iau nici cele mai simple măsuri fitotehnice şi agrotehnice antierozionale pe terenurile în pantă.
S-a înrăutățit situația în acest domeniu, mai ales, urmare a reformei agrare, care a fost realizată fără un plan bine chibzuit şi fără un suport ştiinţific. Parcelarea excesivă a terenurilor agricole a exclus posibilitatea aplicării tehnologiilor pedoprotectoare, iar amplasarea cotelor de-a lungul pantelor a generat situaţia cînd solul este lucrat pe direcţia „deal-vale”.
Presupun că prejudiciile economice şi ecologice în urma proceselor erozionale sînt semnificative.
Conform Cadastrului Funciar al Republicii Moldova, suprafaţa solurilor erodate este, la ora actuală, de circa 878 mii de hectare sau 36% din terenurile agricole. Trebuie să știți că, în funcţie de gradul de eroziune, fertilitatea solurilor erodate scade: cu 20% – pentru solurile slab erodate și pînă la 50-80% – pentru cele moderat şi puternic erodate. Pierderile anuale de sol sînt colosale, de circa 26 milioane de tone. Această cantitate de sol fertil conţine 700 mii tone de humus şi 84 mii tone de azot şi fosfor. În ansamblu, pierderile anuale directe şi indirecte, în urma proceselor erozionale, se cifrează la 2 miliarde 723 mil de lei.
Procesele erozionale au un impact negativ şi asupra mediului ambiant. Se poluează apele de suprafaţă şi subterane cu preparate de uz fitosanitar şi  nutrienţi spălaţi de pe versanţi, iazurile și bazinele acvatice se înnămolesc, se intensifică seceta.
Cum să stopăm degradarea solurilor? Există măsuri de combatere a eroziunii solului în ţara noastră?
Angajații Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” au elaborat un complex de măsuri de prevenire şi combatere a eroziunii solului, care include: organizarea şi amenajarea terenurilor agricole; aplicarea măsurilor silvo-ameliorative pe terenurile agricole slab productive sau distruse de alunecări de teren şi de ravene; implementarea asolamentelor antierozionale, înierbarea spaţiilor între rînduri în plantaţiile pomiviticole; utilizarea procedeelor agrotehnice antierozionale; aplicarea selectivă a măsurilor hidrotehnice. Și Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare au elaborat, cu concursul instituţiilor de cercetări de profil, ”Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor”. Rămîne doar ca aceste măsuri să fie realizate.
Trebuie să spun că deja sînt înregistrate rezultate pozitive în stoparea proceselor de degradare a solurilor în ţările Comunităţii Europene, unde are loc implementarea unui complex de măsuri tehnologice, economice şi financiare, de instruire şi asigurare ştiinţifică, inclusiv şi prin subvenţionarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului.
Deci, există o experiență pozitivă, pe care ar fi bine s-o preluăm?
Cu siguranță. În acest sens, Proiectul ”Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului”, finanțat de Uniunea Europeană, e mai mult decît binevenit atît pentru raionul Ungheni, cît și pentru Republica Moldova în ansamblu.  Or, grație acestuia, deja au fost evaluate condiţiile naturale, formele şi factorii de degradare a terenurilor. Au fost stabilite, în raionul Ungheni,  suprafeţele afectate de eroziune şi cele distruse de alunecările de teren, au fost identificate arealele de răspîndire a acestor forme grave de degradare la scara 1:50000. Au fost determinate prejudiciile economice şi ecologice. A fost realizat și un amplu studiu, iar în prezent se lucrează la elaborarea unui manual privind prevenirea şi combaterea eroziunii solului. Măsurile şi procedeele tehnologice, bunele practici agricole, vor fi prezentate la sesiunea de instruire care va avea loc la Ungheni. Cu siguranță, fermierii ungheneni, factorii de decizie și specialiştii din instituţiile publice din domeniul agroindustrial vor avea ce prelua din experiența europeană la sesiunea de instruire de la Suceava, vor avea ce prelua și din experiența ucrainenilor, la sesiunea de instruire din Cernăuți.
În concluzie, aș vrea să accentuez: combaterea eroziunii solului a devenit o problemă primordială, care poate fi rezolvată numai la nivel de stat cu participarea activă a fermierilor, deţinătorilor de terenuri agricole, a populaţiei în întregime.