Anotimpurile vieții

Fiecare își duce traiul așa cum merită. Vieți nefericite, poze fericite. Pentru cineva ploaia e ca o blagoslovire. Pentru unii – soarele. Ne învîrtim toată ziua într-un labirint, căutînd ieșirea. O ieșire care nu există. O știm cu toții. Dar incercăm să trăim zîmbind, ca și cum totul este bine.
Am citit la celebrul autor de dezvoltare personală, americanul Jim Rohn, ca viața are patru anotimpuri. ”Mai întîi de toate, învaţă să stăpîneşti iernile. Sînt tot felul de ierni. Există ierni economice, cînd lupii finanţelor se află la uşă; există ierni fizice, cînd sănătatea noastră are de suferit; există ierni personale, cînd inima noastră este sfărîmată în bucăţi. Iarnă. Dezamăgiri. Singurătate”, scria dînsul.
Atunci cînd alergi îţi foloseşti picioarele. Cînd te îmbulzeşti, îţi foloseşti braţele. Dar cînd aştepţi, nu îţi foloseşti decît puterea de a spera. Cînd lucrezi, lucrează; cînd te distrezi, distrează-te. Îmbinarea celor două, sau amestecarea lor, nu dă niciodată rezultatele pe care ți le-ai dori..
Așa că, dragă cititorule, citește povestioara ce urmează și încearcă să nu procedezi ca ei.
”A fost odată un om care avea patru fii. Marea lui dorință era ca băieţii lui să înveţe să nu mai judece pripit lucrurile. Tocmai de aceea le-a dat fiecăruia cîte o sarcină: să meargă și să observe evoluţia unui pom fructifer de-a lungul unui anotimp. Primului i-a revenit iarna, celui de-al doilea primăvara, al treilea a primit vara şi mezinului i-a revenit toamna. După ce feciorii au revenit acasă, tatăl i-a rugat să descrie experienţele trăite.
Cel dintîi a avut parte de imaginea neplăcută a unui pom inestetic, cu crengi golaşe şi sterpe, cu ramuri uscate şi răsucite. Al doilea a creionat un pom renăscut, acoperit de muguri si vlăstare ce promiteau poame bogate. A urmat descrierea celui de-al treilea băiat, care s-a arătat impresionat de o bogată coroană de flori, puternic înmiresmată, emanînd energie şi prosperitate. Ultimul băiat a recunoscut că rămăsese răpus de abundenţa fructelor apetisante, de sentimentul împlinirii şi vitalitatea acestui copac.
Blajin şi plin de căldură, părintele îşi îmbrăţişă fiii, explicîndu-le faptul că fiecare dintre ei avea dreptate, doar că fiecare avusese parte numai de un segment, de un anotimp din viaţa acelui pom fructifer. La fel și omul, cunocîndu-l doar o scurtă perioadă de timp, nu ai cum să-l afli în totalitate și, deci, nu-l poţi judeca. Asta i-a făcut să înțeleagă cei patru frați de la tatăl lor plin de înţelepciune”. De aici rezidă esenţa fericirii, a plăcerii, a bucuriei şi a dragostei pe care ţi-o dă viaţa şi n-o poţi măsura decît după trecerea tuturor ”anotimpurilor”, în care ai trăit..
Dacă renunţi la iarnă, vei pierde tinereţea promisiunilor primăverii, frumuseţea solară a sezonului estival şi bogăţia recompenselor autumnale.
Nu lăsa ca vicisitudinile unui ”anotimp” să-ţi umbrească bucuria şi unicitatea oferită de celelalte.
Nu judeca viaţa strict prin prisma unei perioade de grele încercări. Depăşeşte problemele de moment şi cu siguranță vor urma vremuri mai bune.
Morala: ”Prima lecție a vieții este aceea că iarna va veni mereu. Învață să respiri anotimpurile vieții și atunci doar vei avea norocul de zîmbete în colț de cer”.
Ala Mutilică