Care sunt perspectivele europene ale colegiilor din Republica Moldova?

EUROPA_pentru_tine_logo_roCu doi ani în urmă, Skegness Academy din Marea Britanie a cheltuit 32.000 de lire sterline pentru a organiza o călătorie în New York pentru 40 de elevi din clasa a VI-a, care au arătat succese sporite la învățătură. Anul trecut, Canada a reușit să deschidă 32.000 de noi locuri de muncă, iar din Serbia pleacă anual tot atâția oameni în căutarea unui viitor mai bun. 32.000 de persoane e mult sau puțin?
Pentru Moldova, această cifră ar însemna numărul total de elevi care-și fac studiile în cele 46 de colegii din țară. Ei sunt cei care au ales să aibă două diplome: cea de bacalaureat și încă una de specialitate – un privilegiu care nu ar trebui trecut cu vederea atunci când ne gândim cum putem investi mai bine în viitorul nostru. Deși… se pare că această alegere nu-i prea ajută pe absolvenți, când aceștia merg la angajator. Or, rata de șomaj e prea mare, iar angajatorul face, deseori, alegerea în favoarea persoanelor cu studii superioare.
Ministerul Educației, susținut de donatori și societatea civilă, a demarat un proces complex de reformă a sistemului de învățămînt, iar învățămîntul mediu de specialitate nu este o excepție. Una din inițiativele ce susțin acest efort este si proiectul „Creşterea performanţei sistemului educaţional prin implementarea analizei impactului de reglementare şi participare responsabilă a OSC în domeniul educaţiei” din cadrul proiectului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova” (MPSCS), finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și implementat de  Fundația pentru Dezvoltare din R. Moldova.
Proiectul Fundației are drept scop general de a contribui la îmbunătăţirea sistemului educaţional în R. Moldova și vizează activități diverse de instruire, dialog/consultare, dar și acțiuni concrete, îndreptate spre aplicarea metodologiei Analizei Impactului de Reglementare în domeniul educației și componenta de informare asupra parcursului european al R. Moldova prin implicarea tinerilor din instituții de învățămînt mediu de specialitate.

Silviu Gincu
Silviu Gincu

Odată cu semnarea Acordului de asociere la UE, au apărut noi perspective de dezvoltare și perfecționare și pentru invățămîntul mediu de specialitate. Aceste aspirații de transformare  s-au transpus în acțiuni concrete ale Ministerului Educației, despre care am vorbit cu Silviu Gîncu, șeful Direcţiei învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate, Ministerul Educaţiei.
– Ce eforturi întreprinde Ministerul Educației  pentru a ne apropia de perspectivele europene, pe care țara noastră le-a ales odată cu semnarea Acordului de Asociere, perspective ce ar asigura un echilibru între cerința pieței de muncă și forța de muncă pe care ”o producem” în instituțiile de învățământ.

– Anul acesta, pentru prima dată, elevii instituțiilor respective pot beneficia de un sistem de credite de studii transferabile, ceea ce le va asigura o mobilitate internă și externă. În același timp, noul Cod al Educației și susținerea unui bacalaureat corect vin  să aducă un echilibru în ceea ce privește numărul de absolvenți ce merg la universități și cei ce aleg învățământul secundar, apropiindu-ne astfel de normele europene, unde doar 20% sunt încadrați la facultate, restul de 80% – în învățământul profesional tehnic.
Să știți că se lucrează nu doar cu elevii și cadrele didactice. Ministerul Educației se implică activ și în diferite colaborări cu potențiali angajatori ai absolvenților de colegii. Spre exemplu, avem o colaborare interesantă privind învățământul profesional dual la Școala profesională nr.5 și compania ”Draexlmaier Automotive” SRL. În planul de admitere al instituţiei au fost incluse, anul trecut, trei meserii noi, pentru care au fost oferite 55 de locuri. Elevii, pe lângă bursa de 330 de lei, au posibilitatea să primească un salariu de 2500 de lei, iar după un an – să se angajeze în cadrul companiei. Prin intermediul mai multor campanii de informare sau articole de presă, noi vrem să promovăm  învățămîntul profesional tehnic și avantajele lui. Dacă pentru moldoveni nu e o rușine să meargă în Europa, cu studii superioare, și să măture străzile, de ce ar fi la noi o problemă să mergi să obții o meserie.
– Agenda de reformă a sistemului de învățămînt mediu de specialitate și cel vocațional presupune o colaborare strînsă între Ministerul Educației, mediul donator și expertiza externă. Se lucrează pe această dimensiune? Există proiecte care să susțină eforturile autorităților în acest parcurs de reforma și care sunt așteptările la finiele reforme?

Veronica Midari, expert național în cadrul proiectului UE ”Asistența tehnică pentru domeniul educației și formare profesională în Republica Moldova”, implementat de GOPA:
Necesitatea reformării sistemului de învățământ profesional tehnic este pe agenda zilei Ministerului Educației de mai mulți ani. Actualmente, ministerul, în parteneriat cu actorii sociali și cu suportul unui proiect al Uniunii Europene, a început un amplu proces de reformă. Direcțiile strategice ale acesteia cuprind măsuri legate de reforma structurală a rețelei de instituții de învățământ profesional tehnic, măsuri legate de sporirea calității proceselor de formare profesională, realizarea unui dialog social extins și sensibilizarea opiniei publice față de acest subiect.
Asemenea obiective pot fi realizate doar în parteneriat cu alte  proiecte și reprezentanți ai altor ministere care au tangență cu procesele de formare profesională.
Așteptările față de reformă sunt foarte mari. În primul rând, reforma trebuie să contribuie la modernizarea sistemului de învățământ profesional tehnic, care trebuie să fie flexibil la schimbările de pe piața muncii și suficient de adaptat la noile cerințe ale angajatorilor. Procesele de globalizare a economiei impun cerințe față de noua forță de muncă, chiar dacă e vorba de muncitori și tehnicieni. De la ei se cer abilități digitale, cunoașterea de limbi străine, capacitatea de orientare în procesele tehnologice și situații nestandard la locul de muncă, profesionalism și abilități specifice meseriei.
Calificările obținute de absolvenți trebuie să corespundă Cadrului național al calificărilor, care, deocamdată, încă nu-i elaborat. Importanța lui constă în faptul că cerințele angajatorilor sunt transpuse în competențe profesionale și, respectiv, calificări, iar acestea se află la baza elaborării standardelor educaționale, astfel asigurându-se conexiunea dintre cerințele pieței muncii și materialele educaționale din cadrul școlii. Mai mult, Cadrul național al calificărilor în țările Europei este adaptat la Cadrul european al calificărilor, acest fapt facilitează recunoașterea certificatelor de calificare în spațiul european, susținînd în acest sens și mobilitatea forței de muncă.
Reforma este un proces foarte complex, care necesită devotament din partea agenților schimbării și suport din partea întregii rețele de instituții de învățământ profesional tehnic, dar și din partea comitetelor sectoriale, altor structuri de stat. Fără implicarea masivă și suportul din partea elevilor și studenților, părinților acestora, procesul de reformă va fi greu de promovat. Este important ca fiecare să înțeleagă că formarea forței de muncă de calitate oferă un viitor mai bun  absolventului, dar și o șansă mai bună economiei naționale, astfel că, în cele din urmă, avem de câștigat cu toții.
În acest context, am dorit să avem și perspectiva studenților și cadrelor didactice din colegii.
– Care sunt așteptările studenților și cît de implicați sunt tinerii în procesul de reformare a sistemului profesional tehnic?

Dorina Bob, elevă la Colegiul Industrial-Pedagogic, Cahul:
Astăzi, am ajuns să veghem la respectarea principiilor și valorilor europene, pentru ca deciziile europene să nu fie doar adoptate, dar și aplicate cât mai aproape de necesitățile studenților.  De exemplu, implicarea tinerilor în activități de informare și sensibilizare privind valorile europene desfășurate în cadrul proiectului dat sunt foarte utile și cu impact asupra tuturor actorilor implicați. Beneficiem noi, ca și elevi, de cunoștințe și oportunități de dezvoltare, dar și instituțiile în care studiem. În tot ceea ce facem urmărim să respectăm  anumite valori europene, care se regăsesc și-n instituțiile unde ne facem studiile.
– La momentul actual, demarează procesul de reformare a învăţămîntului secundar profesional şi mediu de specialitate. Care vă sunt așteptările pe termen lung?

Virgilia Celac
Virgilia Celac

Virgilia Celac, director adjunct pentru educație la Colegiul Pedagogic ”Mihai  Eminescu”, Soroca:
Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova, dar şi disponibilitatea de a coopera. Învățămîntul profesional poate îndeplini această misiune, dacă elevul învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trăi decent şi sigur în societate şi în orice tip de comunitate. Instituția va promova un mediu concurențial-calitativ, bazat pe creativitate și inovație, dublat de tradiție, să formeze o personalitate pragmatică, de succes, în concordanță cu valorile naționale și universale.
În contextul perspectivelor europene ale colegiilor din Moldova, atît profesorii, cît și studenții se arată destul de optimiști. Realitățile însă nu întodeauna sunt proporționale necesităților și așteptărilor acestora.
Tatiana Visniovaia
Tatiana Visniovaia

Tatiana Vișniovaia, director adjunct pentru instruire la Colegiul Pedagogic ”Mihai  Eminescu”, Soroca:
– Un spaţiu european deschis al sistemului de învăţămînt constituie un generator de avantaje în condiţiile respectării diversităţii regionale, etnice, culturale. Avem, deci, nevoie de un sistem de pregătire profesională care să stimuleze dialogul intercultural, mobilitatea academică europeană  şi cooperarea la toate nivelurile. Transformarea instituțiilor medii de specialitate (colegii) în învățămîntul profesional tehnic postsecundar nivelul IV și postsecundar nonterțiar nivelul V, competitive pe piaţa muncii la nivel naţional și European, prin implementarea tehnologiilor educaţionale şi informaţionale modern, se realizează prin crearea condiţiilor optime pentru asigurarea parteneriatului de calitate cu instituţiile de aplicaţie, ce ne oferă posibilitatea de a desfăşura stagiile de practică la diverse specialităţi și înmatricularea absolvenților în instituţiile de învăţămînt superior.
Acces, Relevanță și Calitatea studiilor – iată cei trei piloni care stau la baza noului Cod al Educației, care promite să revoluționeze felul în care se face carte la noi în țară. Reformele dau roadă nu din primul an. Uneori, schimbările sunt mai dorite și mai așteptate decât cadourile de Crăciun, Paște, ziua de naștere etc. Dar să nu neglijăm faptul că fiecare din noi are puterea să mai reducă din acești ani de așteptare.
Ne adresăm celor 32.000 de elevi din colegii. Oricât de banal ar suna, în circumstanțele actuale, dar vocea voastră merită auzită, iar ”difuzorul” cel mai bun pentru voi este PARTICIPAREA și utilizarea platformelor existente pe rețelele de socializare, care au o putere mare de a transmite un mesaj important foarte rapid și la un număr mare de oameni.
Material publicat în cadrul proiectul „Creşterea performanţei sistemului educaţional prin implementarea analizei impactului de reglementare şi participare responsabilă a OSC în domeniul educaţiei”, implementat de Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova prin programul “Parteneriate pentru o Societate Civila Durabila în Moldova”, administrat de FHI 360 cu susținerea financiară USAID.

Realizarea acestui material a fost posibilă, datorită ajutorului generos al poporului American, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *