”Eu mă simt om la mine în Călăraşi, unde orice copil îmi dă bună ziua”

De vorbă cu Constantin Cobîlean, directorul Școlii sportive a rezervelor olimpice
Şcoala Sportivă de lupte a Rezervelor Olimpice din oraşul Călăraşi și-a făcut deja un nume, fiind considerată printre cele mai bune în R.Moldova. Aici s-au antrenat şi se antrenează actuali și viitori campioni la lupte libere, iar cel care îi dirijează este Constantin Cobîlean, antrenor emerit al R. Moldova, Om emerit în educație fizică şi sport, cavaler al ordinului ”Gloria Muncii”, director, timp de aproape un sfert de veac, al acestei școli.

– Pentru cine, domnule director, sînt mereu deschise uşile şcolii?
Pentru absolut toţi, indiferent de vîrstă. Dar, înainte de a fi admiși la Şcoala Sportivă, are loc o testare. Avem o sală de sport bine echipată, avem şi sală de forţă, astfel că pot veni aici să se antreneze şi copii, și adulţi. Sînt bineveniţi cu toții și oricînd.

– Care este vîrsta potrivită pentru a începe să faci lupte?
Cam de la zece ani, căci luptele necesită mai multe calităţi motrice. Copilul trebuie să fie  dezvoltat din punct de vedere anatomo-fiziologic. În caz contrar, apar traumele.

– Dumneavoastră cînd ați început a practica luptele?
Înainte de armată, în satul meu natal, Dereneu – ne adunam băieţii şi ne antrenam. Făceam lupte oriunde aveam ocazia şi posibilitatea. Am absolvit apoi, cum era pe atunci, Institutul Pedagogic ”Ion Creangă”, Facultatea educaţie fizică, și am venit, în anii ’80, aici la lucru, în calitate de antrenor.  Atunci am inițiat antrenamentele la lupte – într-o încăpere mică, de 3×4 metri.

– În cei 35 de activitate, prin mîinile dumneavoastră au trecut sute de tineri, parte dintre ei au ajuns campioni. Cum credeţi, un sportiv se naşte campion sau e nevoie și de calități ce se dobîndesc pe parcurs?
Nu poţi să faci un campion dintr-un copil, părinţii căruia nu au genele răspunzătoare de curaj, isteţime, putere, dibăcie, abilitate de a gîndi limpede. Americanii, înainte de a înscrie un copil la o anumită probă sportivă, fac chiar analize în acest sens. Foarte mult contează genele, dar şi educaţia. Restul depinde de antrenor. Este foarte important să găseşti abordarea individuală pentru fiecare. Dar nu e suficient. Depinde și de copil. Cei slabi abandonează antrenamentele. Restul devin și mai puternici.

– Aveți numeroase distincții și titluri. Cum e sa fiţi deţinătorul acestora?
Atunci cînd Mihai Ghimpu, în calitate de președinte interimar al R. Moldova, mi-a înmînat ordinul ”Gloria Muncii”, urîndu-mi rezultate frumoase în continuare, eu i-am spus: ”Mai bine să faceţi voi să fie ordine în ţară, că de rezultatele în sport eu voi avea grijă”. Din toate distincţiile ramîne doar numele şi o schimbare de statut. Or, pentru titlul de antrenor emerit mi se adaugă 100 de lei la salariu, pentru cel de Om emerit în cultură fizică şi sport – încă 50 de lei, iar pentru ”Gloria Muncii” – cam 200 de lei la pensie. N-o sa neg însă: mă mîndresc cu aceste distincții, mă mîndresc și cu discipolii mei.

– Nu v-ați gîndit să intrați în politică?
Nu-u-u. Mi s-a propus, dar am refuzat. Le-am spus: ”Eu mă simt om la mine în Călăraşi, unde orice copil îmi dă bună ziua, aici mă umplu de energie. Ce să fac acolo? Să mă mulțumesc cu apariţii efemere? Nu!”.

– Cum este Constantin Cobîlean atunci cînd nu e la antrenamente?
Îmi place pescuitul, muzica şi timpul petrecut cu familia mea, mai ales atunci cînd se adună toți împreună – e o adevărată fericire. Îmi place să ascult muzică, muzica neamului, a regretatului Nicolae Sulac. Fiecare cîntec îmi provoacă emoţii şi amintiri. Îmi plac florile. Chiar şi cele din curtea școlii eu le-am plantat. Vorbesc cu ele, că altfel nu cresc. Astea sînt ocupaţiile mele în afara sportului și îmi creează o satisfacție deosebită.

– Vă propun să încheiem cu sportul. Care este secretul succesului în acest domeniu?
Trebuie, în primul rind, să-ţi placă ceea ce faci. Nu așa, superficial, ci să-ţi placă tare! Trebuie să fii şi înţelegător, dar şi critic cu discipolii tăi, să existe un respect reciproc. Contează foarte mult, chiar esențial, corectitudinea. Este important să fii înconjurat de oameni puternici, de la care poţi şi ai ce învăţa, căci aceştia îţi dau motivaţie şi.. putere.

Sabrina Rebeja,
studentă stagiară