Bătuți de grindină și lăsați în voia Domnului
Peste 1000 de locuitori din Șișcani, deținători de terenuri agricole plantate cu viță de vie, pot să-și ia adio de la gîndul că anul acesta vor obține recolte bogate de struguri, mai ales de soiuri de masă. O ploaie puternică, însoțită de grindină, s-a abătut asupra localității pe la mijlocul lunii iulie, afectînd, în proporție de la 25 pînă la 85%, peste 200 de hectare de vie. Asta înseamnă că, practic, fiecare al doilea sătean a avut de suferit de pe urma calamității naturale.
Maria Arseni, deținătoare a unei mici plantații de vie, își amintește cu tristețe de acea zi de 18 iulie, cînd peste sat s-a abătut o furtună cu ploaie, vînt și grindină care, în scurt timp, a lăsat la pămînt pînă și stîlpii de beton din vie. ”Grindina a făcut prăpăd în grădinile oamenilor”, spune femeia. Acum ea, ca și ceilalți săteni, se uită neputincioasă la via distrusă de forțele naturii. Și cînd te gîndești că vița de vie reprezenta cea mai importantă sursă de venit a familiei sale… ”Pentru a aduce la condiție un hectar de vie, este nevoie de aproximativ 17 mii de lei. După furtuna din iulie, am rămas numai cu munca și paguba”, ni se plînge dînsa.
Potrivit lui Grigore Florea, șeful Direcției Agricultură și Industrie Alimentară Nisporeni, pagubele totale, estimate de o comisie specială, s-au ridicat la 700 mii de lei. Nici unul dintre cei ce au avut de suferit nu și-a asigurat terenurile împotriva calamităților naturale, astfel că nu există, practic, nici o șansă că vor fi despăgubiți. În aceste condiții, Direcția Agricultură și Industrie Alimentară a solicitatat sprijin de la Ministerul Agriculturii. Deocamdată, nu a venit nici un răspuns, afirmă Grigore Florea.
Viticultorii din Șișcani susțin că vinovat de cele întîmplate se face Serviciul antigrindină care, potrivit lor, nu a lansat suficiente rachete de combatere a ploii cu gheață. ”Am auzit bubuituri de vreoi trei ori înainte de ploaie, dar, se vede, nu au fost lansate suficiente rachete pentru a ne feri de pericol”, ne-a spus Maria Arseni, arătîndu-se indignată de cele întîmplate.
Solicitat de ”Expresul”, Victor Melnic, conducătorul Grupului control terestru din cadrul Serviciului special pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice din Moldova sau, altfel spus, Serviciul antigrindină, a recunoscut că, într-adevăr, în acea zi nu au fost lansate suficiente rachete pentru a opri grindina. ”Stocul, la acel moment, era limitat în toate punctele de lansare din țară.
Deci, numărul rachetelor era mic, iar, din cauza lipsei banilor, nu se prevede o completare a lor”, a explicat dînsul, specificînd că, pentru asigurarea cu un număr suficient de rachete ar fi nevoie de circa 10 milioane de lei. La ora actuală, situația e și mai critică, a mai spus Victor Melnic: 86 de puncte de lansare a rachetelor din cele 115 existente în R.Moldova nu mai au în stoc nici o rachetă. De acum încolo, susțin specialiștii, totul depinde de voia Celui de Sus.
Lasă un răspuns