De ziua lui Eminescu, cu drag despre şi pentru Eminescu

În fotografie: Sergiu Cojocau în preajma lui Eminescu
În fotografie: Sergiu Cojocau în preajma lui Eminescu

Ştiam că există un om, pentru care Eminescu înseamnă mult mai mult decît poetul nostru naţional. Acest om se numeşte Sergiu Cojocaru şi este, în prezent, şeful Secţiei Cultură din Călăraşi. Pe vremuri, a fost subprefect al judeţului Ungheni. Am mers la el şi i-am adresat  cîteva întrebări. Întrebări simple, dar şi speciale, pentru că în toate se regăsea cuvîntul EMINESCU.
Cine este, din punctul dumneavoastră de vedere, Eminescu?
Este o moştenire a noastră miraculoasă, rămasă ca un dar de care nu au avut parte alte culturi. Cred că este un fenomen, un fenomen original. Este un cuget al unui popor, este sinea noastră cea bună, sufletul trecut înăuntrul nostru. Mai cred că Eminescu a fost persoana care a înţeles să fie omul deplin, cineva care nu a vrut să fie al doilea. Şi nu a fost niciodată al doilea. El va rămîne întotdeauna pentru neamul românesc primul. El este o academie, pentru că în opera lui întîlnim şi matematică, şi filosofie, şi fizică, şi literatură, şi critică, şi publicistică, şi limbi moderne, dar şi clasice. De la Eminescu încoace avem acea limbă universală a unui popor cu drepturi egale între popoare, o limbă melodioasă şi frumoasă.
Înţeleg că Eminescu este pentru dumneavoastră tot?
Nu vreau să-l divinizez pe Eminescu. E un Eminescu simplu, un muritor care nu a murit niciodată în cultură, în poezie, în publicistică. Pentru mine este un freamăt, un tremur, o plăcere pe care aş vrea să o am tot timpul în suflet. Este o necunoscută pe care nici nu vreau să o cunosc pe deplin. Îmi doresc să-l cercetez mereu. Nu cred că cineva îl va cunoaşte pe deplin. Eminescu poate fi cercetat prin fiecare silabă, buchie, cuvînt scris.
Cît de des îl citiţi pe Eminescu?
Foarte des. Chiar şi lucrarea de licenţă tot despre Eminescu a fost – „Noţiunea de culoare alb-negru în poezia eminesciană”. A fost una dintre cele mai frumoase lucrări de atunci.
Care vă este cea mai apropiată de suflet lucrare a lui Eminescu?
Mie îmi place „Scrisoarea III”, pentru că are multe în comun cu situaţia politică actuală. Şi „Seara pe deal” îmi place mult, mai ales cînd se cîntă. În această poezie îmi văd satul, văd ţăranii, văd viaţa de azi.
Cînd l-aţi descoperit pe Eminescu?
De mic copil, din poveşti.
Aveţi opera lui Eminescu şi în biblioteca personală?
Am toate volumele lui Eminescu, am tot ce a fost publicat de Eminescu. Chiar şi biletele de teatru le păstrez, căci tot ce este cu chipul lui Eminescu e ceva aparte. Şi insignele din piept tot cu Eminescu sînt. L-am şi pictat pe Eminescu… Îl promovez aşa cum ştiu şi pot.
Cum s-ar spune, sînteţi un fan Eminescu…
Pur şi simplu, îl ador.
Nu vă pare rău că nu v-aţi născut în epoca lui Eminescu?
Orice epocă este a lui Eminescu. Nu se pune problema anilor în care s-a născut. El este contemporanul nostru. Şi va fi contemporan încă multe secole la rînd.
Atît cît am vorbit despre Eminescu, am văzut lacrimi în ochii dumneavoastră. Sînt pentru Eminescu?
Sînt doar răcit. Dar, dacă vorbesc despre Eminescu, nu mi-e ruşine să vărs şi o lacrimă.

One Comment

  • Bravo, Tudor Josanu. Ma bucur ca ai scos la lumina, la timp atat de potrivit, aceasta fateta, poate cea mai sensibila, mai profunda, a fratelui nostru, mult-regretatului Sergiu Cojocaru.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *