Casă şi-a construit, pomi a sădit, fîntîni a săpat

În fotografie: Vasile Lazăr din Ciuteşti

În fotografie: Vasile Lazăr din Ciuteşti
În fotografie: Vasile Lazăr din Ciuteşti

Dacă sînteți în căutarea unui fîntînar iscusit prin zona Nisporenilor, n-aveți decît să mergeți la Ciutești. Acolo îl veți găsi pe Vasile Lazăr, meşte neîntrecut în ale săpatului fîntînilor, vestit în toate satele din împrejurimi. A săpat pînă acum 115 fîntîni, în care a dat de apă bună de băut, apă limpede ca lacrima, cum îi place dînsului să se laude.
A ales să sape fîntîni mai mult de nevoie. ”Cu zece ani în urmă, nu aveam de lucru, dar de o bucată de pîine trebuia să-mi fac”, povestește Vasile Lazăr. A găsit modalitatea. A început să caute în adîncul pămîntului apa dătătoare de viaţă. A făcut fîntîni mai întîi în curțile vecinilor, apoi prin alte mahale, după care în satele vecine, descoperind, puțin cîte puțin, secretele izvoarelor subterane. De-a lungul anilor, a învățat să găsească apa doar cu ajutorul a două sîrme. Ce-i drept, sîrmele nu i-au „spus” niciodată cît de bună este apa. ”Am gustat în viața mea apă și sălcie, și amară, și de tot felul, dar nu plecam din ograda omului pînă nu dădeam de apă bună”, mărturisește Vasile Lazăr.
Știți cum verifică dînsul dacă  apa e bună sau ba? La spălatul rufelor. ”Probabil, știți că este apă în care nici praful de spălat nu se dizolvă. Să țineți minte că acea apă este rea”, explică fîntînarul.  În căutarea apei bune Vasile Lazăr este gata să coboare sub pămînt pînă la adîncimea de 20 de metri. Recunoaște că e periculos, dar imediat se autolinişteşte; ”Omul e dator cu o moarte, nu cu două”. Așa că își vede de treaba sa chiar și la cei 59 de ani ai săi.
”Simt o satisfacţie deosebită de pe urma a ceea ce fac, mai ales la final, cînd văd cum se bucură de apă oamenii”, spune fîntînarul, după care continuă: ”Nu fiecărui om îi este dat să sape fîntîni. Cred că Cel de Sus a vrut să fac bine la lume”.
Vasile Lazăr mai spune că a ținut cont şi de o vorbă din bătrîni:.”Omul, cît trăiește, trebuie să construiască o casă, să planteze un pom și să sape o fîntînă”. Dînsul a urmat învățămintele strămoșilor, doar că la scară mai largă. A făcut o casă, în care a crescut și a educat nu unul, ci cinci copii. A plantat nu doar un pom, ci o livadă de prun de şapte hectare, pe care i-a transmis-o în gestiune unui fecior. A săpat nu numai o fîntînă, ci 115. ”Mă simt împlinit. De acum încolo, cum o vrea Dumnezeu”, a încheiat cu satisfacție ciuteşteanul.
Trebuie de menționat că, pe lîngă toate ocupațiile sale, mai găsește timp și pentru o altă pasiune a sa, cu care zice că-și alimentează sufletul – muzica. În zilele de sărbătoare și de duminică,  merge la Casa de cultură din sat. Acolo își petrece timpul liber în compania colectivului folcloric de bărbați ”Ciuta”, ghidat de Grigore Stamati. Merge la spectacole, cîntă şi tot cîntă, transmiţînd doar bucurie semenilor săi.


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de YouTube și de Facebook 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *