Curios. De ce este căscatul molipsitor?
Deşi pare o explicaţie pretenţioasă, căscatul este un act reflex de înlăturare a tensiunii psihice. Se spune că este de ajuns să te gîndeşti la căscat că el nu întîrzie să apară.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că actul de a căsca este comun tuturor vertebratelor (fie ele mamifere, păsări sau peşti), la fel ca şi tusea, clipitul ori respiraţia. Oamenii cască dinainte de a se naşte, tehnicile ecografice moderne demonstrînd că bebeluşii cască încă din burtica mamei.
Odată apărută senzaţia de a căsca, este imposibil să ne mai oprim. De fapt, chiar nu este indicat să ne abţinem de a căsca. Timp de cîteva secunde, cît durează căscatul, creierul se detensionează şi se alimentează cu oxigen. Atunci cînd căscăm, se contractă diafragma, care este cel mai mare muşchi al organismului, dar şi musculatura toracică, ceea ce face posibilă puternica inspiraţie cu care debutează căscatul. Gura se deschide, contractîndu-se muşchii faciali şi cei ai gîtului, laringele şi trompa lui Eustachio se deschid la rîndul lor.
Uneori, atunci cînd căscăm, în colţul ochiului se poate ivi chiar şi o lacrimă. Ceea ce urmează după un căscat sănătos este o senzaţie plăcută de relaxare.
De reţinut!
Căscatul nu este întotdeauna un semn al oboselii. Căscăm atunci cînd ne este foame sau cînd ne-am săturat, cînd ne este somn sau cînd ne trezim, sau cînd stăm prea mult într-o încăpere neaerisită. Potrivit oamenilor de ştiinţă, căscatul este molipsitor. Nu este vorba, însă, de imitaţie, ci de un răspuns automat atunci cînd vedem, auzim sau ne gîndim la cineva care cască.
Lasă un răspuns