Ocupaţia lui preferată – a dărui căldură celor din jur
Îşi trage rădăcinile din satul Vărzarești, Nisporeni. Ori de cîte ori a plecat departe, mereu a știut să se întoarcă acolo de unde a pornit. Dumnezeu l-a călăuzit şi-l călăuzeşte în toate. Serghei Telechi sau părintele Siluan, propovăduitorul Bisericii „Arh. Mihail și Gavriil” din Ciorești, Nisporeni, şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu. Din prima clipă în care a păşit pragul unei biserici, a înţeles că aceasta e menirea sa pe pămînt.
Fiind mic de tot, se furișa în spatele icoanelor şi-l aştepta cu nerăbdare pe părintele Vasile ca să-i pună o sumedenie de întrebări.
În școală, era mare iubitor de taekwondo, box, fotbal. A absolvit și școala de muzică din Nisporeni, unde a studiat acordeonul.
De la vîrsta de 13 ani însă, tot mai des mergea la biserică, la mănăstirea Vărzăreşti. De atunci, nimic nu a mai existat în gîndurile părintelui decît a fi mereu alături de Dumnezeu. „Cu cît mergeam mai des la biserică, cu atît realizam mai mult că doar aici pot să trăiesc”, povesteşte.
Ne-a răspuns cu amabilitate şi evlavie la toate întrebările pe care i le-am adresat.
Considerați că sînteți o persoană realizată?
Încerc să realizez cîte ceva. Unul dinrte părinții duhovnicești a afirmat cîndva: „Toată viața l-am cercetat pe Dumnezeu și nimic nu am înțeles”. Deci, nu poate omul să cuprindă toate științele de pe fața pămîntului. Se spune că ești un om realizat într-o măsură oarecare, iar faptele mereu vorbesc de la sine.
Care sînt principiile dumnevoastră de viață?
Doresc, în primul rînd, să mor fericit, să pot zîmbi în pragul morții. Dar și să pot retușa defectele pe care la am.
Principalele momente din viață care v-au făcut să fiți ceea ce sînteți?
Dragostea de frumos, dar, nu în ultimul rînd, de Dumnezeu, care este înțelepciunea, frumusețeaa și viața.
Cu ce se mîndrește părintele Serghei Telechi?
Cu păcatele.
Ce calități ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră?
Prietenii mei sînt toți cei care ascultă de cuvîntul lui Dumnezeu și îl pun în practica vieții.
Ocupația dumneavoastră preferată?
A-i sluji încontinuu lui Dumnezeu și a face bine celui de lîngă mine, a dărui căldură celor din jur.
Visul dumneavoastră de fericire?
Să ajung în rai. Și ca toți cei ce mă înconjoară să aibă numai bucuri, pentru a lăsa cît mai multe fapte bune.
Starea de spirit actuală?
În principiu, normală, pentru că, atît timp cît sînt în casa lui Dumnezeu, încerc să lupt cu slăbiciunile mele.
Cine sînt cei care v-au marcat caracterul și viitorul?
Biserica a fost cea care mi-a marcat caracterul și viitorul. Vorbind de persoane, sînt cei din rîndurile bisericilor, căci dulceața Domnului învinge orice. Înțelegi că El este totul și, dacă ești fericit în suflet, fii și asemeni unei urne de gunoi – Dumnezeu te va păzi de cele rele. Poți să fii bogat putred, dar să nu fii fericit.
Deviza dumneavoastră?
Neîncetat să cresc și niciodată să nu privesc cît am crescut în cele frumoase și în cele bune, neîncetat să muncesc și niciodată să nu privesc cît am muncit în cele pozitive și în cele frumoase. Mereu să mă lupt cu mine pentru a-mi corecta neajunsurile.
Dina Josan,
studentă stagiară
Lasă un răspuns