Bancuri
Un preot se despărţea de parohia sa după mulţi ani de slujire. Pe lîngă masa de adio, enoriaşii s-au gîndit să-i facă şi un cadou. Ca peste tot, a fost invitat şi un politician să spună cîteva cuvinte şi să-i înmîneze cadoul. Dar, ca toţi politicienii, a întîrziat şi atunci părintele s-a gîndit să umple timpul cu un discurs.
– Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gîndit că am fost trimis într-un loc teribil, deoarece primul care s-a spovedit mi-a mărturisit că furase de acasă, că a mai furat şi la locul de muncă, că avea o aventură sexuală cu soţia şefului. Uneori, făcea trafic de droguri şi încă multe altele. Am rămas înmărmurit şi foarte speriat. Dar după aceea lucrurile au intrat în normal, am cunoscut lume care nu semăna deloc cu acel individ…
Tocmai atunci, soseşte politicianul. Ia, ţanţoş, cuvîntul:
– Niciodată n-am să uit cînd a venit părintele în parohie… De fapt, am avut onoarea să fiu primul care s-a spovedit la el…
– Cum se obține lumina cu ajutorul apei?
– Spălînd geamurile.
Lasă un răspuns