Cine a oprit ploaia și provoacă seceta? Iată întrebarea!

secetaÎn ultimul timp, după atîta secetă, se aud tot mai des voci nemulţumite care vin cu explicaţiile lor. În timp ce unii vorbesc despre înmulțirea păcatelor în rîndul credincioșilor și îi îndeamnă pe toți la pocăință și rugăciuni, alții acuză Serviciul antigrindină. Potrivit lor, rachetele lansate spre cer risipesc norii şi alungă ploaia.
Aşa să fie oare?
Viorel Scutaru, șef-adjunct al Direcției raionale agricultură și alimentație Ungheni, ne-a spus că şi el a auzit asemenea acuzaţii. Chiar recent, l-ar fi telefonat Valentin Purici, jurist la ÎM ”Apă-Canal” Ungheni, care i-a cerut să intervină către Serviciul antigrindină cu solicitarea ca acesta să-şi stopeze activitatea. Cică, nu mai e nevoie de rachete antigrindină, chiar dacă se adună nori grei de ploaie. Să lăsăm totul în voia naturii!
„Omul așa e învățat: cînd nu poate explica ceva, atunci inventează. În aer mai zboară și avioane, nu doar rachete. Şi care-i problema? Şi din cauza lor nu plouă?”, a replicat Ion Garaba, directorul Serviciului special pentru influență activă asupra proceselor hidrometeorologice din Republica Moldova. Dînsul a declarat pentru „Expresul” că seceta și rachetele antigrindină nu au nici o legătură între ele. ”Scopul lansării rachetelor nu este de a opri ploaia, ci de a modifica spectrul de precipitații în așa fel, ca să avem o cantitate lichidă mai mare și una solidă (grindina) mai mică”, a făcut el explicaţiile de rigoare. ”Lumea trebuie să înțeleagă că legile naturii sînt de așa gen: dacă sînt condiții de ploaie – o să plouă, dacă sînt condiții de grindină – o să fie grindină, atîta doar că, cu ajutorul rachetelor, se micșorează de șapte-zece  ori suprafața afectată de grindină”, a continuat dînsul.
Serviciul antigrindină – de 46 de ani
În Republica Moldova, serviciul antigrindină activează din 1964. De atunci şi-a început activitatea şi baza antigrindină de la Corneşti. Localnicii susţin că au avut mare noroc, căci altfel, cu siguranţă, grindina le-ar fi distrus, an de an, culturile agricole. Chiar şi săptămîna trecută, în timpul furtunii care s-a declanşat, grindina nu a făcut ravagii, datorită Serviciului antigrindină. În ceea ce priveşte seceta… E o problemă mult mai complexă şi mai complicată.
„Seceta a devenit o certitudine la noi. Care e motivul, nu mă pot pronunţa. Cred că trebiuie să-şi spună cuvîntul meteorologii. Ceea ce pot afirma sigur e că Serviciul antigrindină nu are în acest sens nici o vină”, a subliniat Viorel Scutaru. Potrivit dînsului, e nevoie de sisteme de irigare, care să asigure cu apă toate terenurile agricole. Atunci, seceta nu va mai fi o sperietoare sau o nenorocire pentru ţară.
Referindu-se la serviciul antigrindină, specialistul a subliniat că ar fi cea mai mare greşealîă să se renunţe la acesta. ”Eu cred că lansarea rachetelor antigrindină este un lucru util și chiar salvator, mai ales pentru agricultori”, a specificat dînsul, reamintind că în vara anului 2010, din anumite motive, sistemul antigrindină nu a funcţionat aşa cum trebuia şi atunci grindina a pus la pămînt lanuri întregi de porumb și floarea soarelui, pierderile fiind estimate la patru-cinci milioane de lei”.
Raioanele de centru şi nord – supuse celui mai mare pericol de grindină
Specialiştii afirmă că, reieşind din situaţia fizico-geografică a Republicii Moldova, pe teritoriul ei se formează, în perioada caldă a anului, curenţi de aer puternici, care aduc nu numai ploaie, dar şi grindină. Raioanele de nord şi centru sînt supuse celui mai mare pericol de grindină. De aceea anume în această regiune sînt concentrate cele mai multe puncte de lansare a rachetelor antigrindină. La ora actuală, Serviciul antigrindină protejează contra grindinei 1,4 milioane de hectare de culturi agricole prin intermediul a 108 puncte rachetare. Sub protecţie  sînt puse 24 de raioane. Grindina este semnalată în lunile aprilie-octombrie. Cele mai puternice căderi de grindină au loc între orele 15:00 şi 19:00.
Efecte asupra sănătăţii omului
„Substanţa transportată de rachete către norii periculoşi nu este dăunătoare nici pentru mediul înconjurător, nici pentru om”, a declarat Ion Garaba, explicînd, totodată, şi de ce: ”Reagentul care se folosește are la bază iodură de argint, un component chimic pur”. Astfel, ploile care cad după distrugerea particulelor de gheaţă din nori, sînt curate.
La final, şeful Serviciului special pentru influență activă asupra proceselor hidrometeorologice din Republica Moldova a făcut un apel către cei interesați de subiect: să se documenteze mai aprofundat înainte de a face unele concluzii pripite şi a aduce acuzaţii nefondate.
Ina Landa


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *