Un ultim sunet, trist, la Hîrbovăţ.
Deasupra Şcolii speciale pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăţ, Călăraşi, planează incertitudinea. Ultimul sunet ce a răsunat ca peste tot, pe 31 mai, a avut o notă de tristeţe în plus. Or, tot mai insistent se vorbeşte în această instituţie despre o eventuală „reorganizare”, cei circa 115 elevi urmînd să fie reintegraţi în familiile lor biologice şi încadraţi în şcolile de cultură generală.
Aceeaşi tristeţe a dominant şi la adunarea părinţilor, în cadrul căreia mai mulţi dintre ei şi-au exprimat dezacordul cu o asemenea acţiune. „Nu ar fi nici o porblemă să ne întreţinem copiii în familiile noastre”, au afirmat mai toţi vorbitorii. Problema cea mare, consideră părinţii, e handicapul copiilor, care nu va putea fi depăşit în condiţiile de familie sau într-o şcoală de cultură generală. Doar şcoala specială are capacităţi tehnice şi potenţial pedagogic necesar procesului de instruire şi educaţie a unor astfel de copii.
Mulţi părinţi continuă să aibă dubii în ceea ce priveşte capacităţile şcolilor de cultură generală în ceea ce priveşte instruirea copiilor cu deficienţe de auz. Această notă de pesimism a fost accentuată şi de atitudinea echipei de experţi care a evaluat copiii de aici. Membrii acesteia au promis că vor veni cu explicaţii în faţa părinţilor, dar nu au mai ajuns la Hîrbovăţ.
Tudor Josanu
Lasă un răspuns