Podul Eiffel de la Ungheni: 135 de ani astăzi

Unul dintre „fraţii” vestitului Turn Eiffel din Paris uneşte cele două maluri ale Prutului, iată, exact de 135 de ani încoace. Podul Eiffel din Ungheni a fost gândit şi proiectat de către renumitul inginer francez Alexandre Gustave Eiffel, de la care construcţia metalică de oţel a şi preluat numele. Pe acest pod feroviar, în drumul său spre Odessa, a trecut în 1885 şi poetul Mihai Eminescu.
Acum 136 de ani…
În a doua parte a veacului XIX, o viitură a distrus podul feroviar de la Ungheni. În faţa problemei, conducerea căilor ferate basarabene a cerut ajutorul lui Gustave Eiffel, unul dintre cei mai buni proiectanţi de poduri feroviare ai timpului. Acesta soseşte în Basarabia, cercetează locul, iar în primăvara anului 1876 proiectul noului pod este definitivat şi începe construcţia. Lucrările decurgeau cu zor, mai ales fiindcă podul de peste Prut urma să joace un rol important în strategia militară a Imperiului rus în războiul cu turcii.
În primăvara următorului an, la 21 aprilie, administraţia căilor ferate basarabene inaugurează podul feroviar ce uneşte oraşul Ungheni de comuna cu acelaşi nume de peste Prut. În acele zile la Ungheni soseşte ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea, care face o trecere în revistă a unităţilor militare dislocate în apropierea Podului Eiffel. La 24 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, iar pe podul din Ungheni trece armata imperială. Podul Eiffel urma să fie unul dintre principalele puncte de trecere a diviziilor militare şi a muniţiilor pe durata desfăşurării războiului ruso-turc.
„Badea” turnului Eiffel
La 10 ani de la darea în exploatare a Podului Eiffel din Ungheni, în inima Parisului se începuse construcţia unui turn gigant ce avea să poarte acelaşi nume ca şi podul de oţel din Basarabia. Unghenenii care aveau pe atunci treabă în Franţa recunoşteau în Turnul Eiffel acelaşi stil al podului de pe Prut. E şi firesc, fiindcă la proiectarea scheletului metalic al turnului din Paris, Gustave Eiffel a repetat anumite elemente ale Podului construit în Basarabia. Se zice că aliajul şi niturile construcţiilor din Ungheni şi Paris sunt similare. Nu în zadar Podul din Ungheni mai este numit şi Turnul Eiffel culcat.
Dacă la început podul feroviar a fost proiectat cu ecartament larg, aşa după cum erau căile ferate ale imperiului rus, după 1918 acesta a fost schimbat cu unul de tip îngust după cum erau cele din România şi majoritatea ţărilor europene. În anii celui de al Doilea Război Mondial, ecartamentele se schimbau de îndată ce Basarabia era ocupată de către armata sovietică, iar astăzi podul are ambele tipuri de ecartament.
În anii celor două conflagraţii mondiale, Podul de la Ungheni nu a fost distrus de proiectile, fiindcă ambele tabere militare puteau oricând avea nevoie de acesta. În a doua parte a secolului XX, pe acest pod au mai trecut lideri politici importanţi, printre care şi conducătorul Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev, şi cel al Coreii de Nord, Kim Ir-sen.
Podul de flori
Podul Eiffel de la Ungheni a fost construit pentru acţiuni militare şi pentru schimburi economice între Gubernia Basarabia sau Imperiul Rus şi ţările europene. Acesta a avut şi o altă întrebuinţare în anii 90, atunci când podul feroviar a devenit pod de flori pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. După o despărţire de aproape jumătate de veac, fraţii de pe cele două părţi ale Prutului au circulat liber, podul feroviar fiind transformat de către cei veniţi aici într-unul pietonal.
Grand Hotel Traian din Iaşi
Primarul municipiului Iaşi, Scarlat Pastia (1877-1879), impresionat de podul de la Ungheni, l-a invitat în capitala Moldovei istorice pe maestrul în arta ingineriei Gustave Eiffel, pentru a proiecta „Marele Hotel Traian”. Astfel, în 1882 este construită o bijuterie arhitectonică cu influenţă neoclasică – Grand Hotel Traian, edificiu ce înfrumuseţează până astăzi municipiul Iaşi.
Rude în toată lumea
Podul Eiffel de pe Prut este înfrăţit şi cu celebrele construcţii metalice din Franţa – viaductul Garabit peste râul Truyere şi podul feroviar Bordeaux peste fluviul Garonne, dar şi cu podul Maria Pia de pe râul Douro din Portugalia. Una dintre „verişoarele” podului din Ungheni este însăşi Statuia Libertăţii din Statele Unite ale Americii: Gustave Eiffel a realizat carcasa metalică din interior a statuii.
Sursa: stiripozitive.eu