Deputaţii merg în popor, ca să ştie mai bine ce gîndesc oamenii despre vectorul european

Comisia politică externă şi integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova, în parteneriat cu Forumul moldo-german şi cu sprijinul Proiectului PNUD “Suport pentru dezvoltarea Parlamentului Republicii Moldova”, a organizat, pe 28 februarie, o consultare publică regională la Nisporeni. Tema: ”Viziuni asupra priorităților de integrare europeană și cooperării transfrontaliere”.
În sala de protocol a Consiliului raional au venit reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai sectorului neguvernamental, cetăţeni de rînd, dornici să participle la dezbateri, mai ales că printre oaspeţi s-au numărat personalităţi politice importante din R. Moldova: deputaţii Ana Guţu, Dumitru Diacov şi Igor Corman, preşedintele comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană.
“Această acțiune nu e una de partid. Este vorba de o formulă nouă de  comunicare între Parlament și societate”, a subliniat, din start, Eugen Revenco, directorul Forumului moldo-german.
În discuţie au fost puse numeroase subiecte, destul de actuale. Deputaţii s-au arătat interesaţi de perfectarea permiselor de mic trafic la frontieră: în cît timp are loc procedura, cîţi cetăţeni deţin permisele respective, dacă posesorii acestora se confruntă cu anumite dificultăţi la trecerea hotarului. ”Mi-am perfectat acest document la Oficiul consular din Ungheni. Permisul de mic trafic la frontieră l-am primit după 30 de zile de la depunerea actelor şi este valabil pentru o perioadă de doi ani”, a făcut o explicaţie Viorica Botescu, secretarul Consiliului raional Nisporeni, subliniind totodată că nu s-a confruntat cu probleme la frontieră. „Totul este foarte comod”, a concluzionat dînsa. Primarul de Nisporeni, Ion Gangan, a venit cu o propunere în completarea celor spuse de Viorica Botescu: ca termenul de valabilitate a permiselor de mic trafic la frontieră să fie prelungit pînă la cinci ani, iar perfectarea acestora să se producă într-un termen mai restrîns. Oficialii de la Chişinău au dat asigurări că vor examina propunerea.
Un accent aparte s-a pus, în cadrul discuţiilor, pe proiectele transfrontaliere, pe liberalizarea regimului de vize. „Scopul politicii externe a R. Moldova trebuie să fie întegrarea în Uniunea Europeană, care reprezintă un spaţiu de securitate economică, în primul rînd”, a subliniat, în acest context, Ana Guţu.
Imediat după eveniment, am solicitat opinia deputaţilor privind discuţiile ce au avut loc.
Igor Corman: Pe parcursul acestui an vom avea cel puţin zece astfel de întîlniri, ne vom deplasa în raioanele situate la frontiera cu UE. Încercăm să mergem în regiunile mai reprezentative, unde se realizează proiecte europene şi unde am putea să ne informăm mai bine, să acumulăm informaţii, pentru a vedea cum putem să lichidăm barierele birocratice existente.

Ana Guţu: După mine, asemenea dezbateri reprezintă o experienţă foarte interesantă şi cred că trebuie preluată şi de alte comisii parlamentare permanente, fiindcă este vorba de conexiunea directă între administraţia publică centrală (în cazul dat, Parlamentul) şi reprezentanţii administraţiei publice locale. Problemele care au fost sesizate atît de primarul oraşului Nisporeni, cît şi de preşedintele raionului, coincid, în mare parte, cu problemele existente şi în alte raioane din R. Moldova. Cred că, odată cu adoptarea Strategiei de descentralizare şi elaborarea pachetului de legi cu privire la implentarea acestei Strategii, lucrurile se vor schimba.
Îmi pare foarte rău că în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană nu a fost inclusă şi reforma teritorial-administrativă a R. Moldova. Este imposibil de preconizat o adevărată descentralizare fără această reformă. Cu 32 de raioane, nici nu putem vorbi despre o posibilă integrare europeană. E nevoie de revenit la regiuni sau la judeţe. Inevitabil vom merge pe această cale. Dar, din păcate, procesele electorale foarte dese nu permit asumarea responsabilităţii pentru o astfel de reformă, fiindcă ea va fi tratată ca o reformă nepopulară de către  cetăţeni.

Dumitru Diacov: A fost o discuţie destul de simpatică, binevoitoare. Am discutat despre relaţiile externe, despre conexiunile între administraţia publică locală şi partenerii externi. A fost o posibilitate bună ca oamenii să audă gîndurile noastre, iar noi – să cunoaştem cum se percepe la nivel local ceea ce se face la Chişinău. Una dintre concluziile pe care am făcut-o după discuţiile de la Nisporeni este că noi trebuie să „descătuşăm” administraţia publică locală, astfel că să-i oferim posibilitatea să atragă cît mai multe proiecte şi investiţii. Or, bugetul de stat nu este capabil, la ora actuală, să acopere toate cheltuielile pentru dezvoltarea socio-economică.
„În urma discuţiilor avute azi cu membrii Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană mi-am punctat cîteva sarcini pe care mi le voi asuma în activitatea mea de mai departe. Cred că, în cel mai scurt timp, vom desfăşura, la nivel local, o evaluare a subiectelor discutate aici, vom încerca să găsim soluţii pe care, ulterior, să le înaintăm spre examinare deputaţilor din Parlament”, a spus, la final, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni, precizînd că a fost o întîlnire utilă.
Ina Landa