EDITORIAL | Arcadie Gherasim: Avem nevoie de noi

Arcadie Gherasim, editorial, proiect, Ungheni, Iași
Imagine:voceabasarabiei.net

Au trecut sărbătorile, şi iată-ne în prima zi de toamnă. Iar pentru că toamna se numără bobocii, eu propun să coborâm cu tot cu sufletul nostru românesc pe pământul strămoşesc şi să trecem în revistă ceea ce s-a făcut pentru a realiza importantele proiecte puse la cale de Chişinău şi Bucureşti în domeniul cel mai sensibil pentru buzunarul moldovenilor – sectorul energetic. Aceste proiecte, necesare pentru apropierea de România, dar şi de UE, au fost reiterate în cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în ianuarie 2010, preşedintele Traian Băsescu. Primul proiect care ar urma să fie terminat până la finele anului 2010 era, potrivit preşedintelui Romaniei, “linia electrica de 110 kV Falciu-Gotesti”, care e deja gata pe teritoriul României. Mai mult, dl Băsescu a spus că Bucurestiul va plăti costurile de conectare a sistemelor energetice ale celor două ţări.
Romania s-a obligat să obtină 30 de milioane de euro din fonduri europene, necesare construirii liniei electrice de 400 kV Suceava-Bălti. Dl Băsescu mai spunea că un alt proiect important pe care România ar vrea să-l realizeze este interconectarea sistemului de transport de gaze Dochia-Ungheni-Iaşi, astfel încât sistemul de transport de gaze al României să fie cuplat cu cel al Republicii Moldova, iar noi să nu mai fim dependeţi doar de gazul rusesc.
Vă propun să urmărim ce s-a făcut până în prezent, adică timp de un an şi opt luni de când au fost convenite aceste interconexiuni.
La 28 iulie 2011 conducerea “Transelectrica” a primit vizita delegaţiei Companiei “Moldelectrica”. La aceasta intâlnire au fost stabilire coordonatele punctului de traversare a Prutului a liniei electrice LEA 110 kV Fălciu-Gotesti – Proiectul LEA Suceava-Balti. S-a convenit demararea studiilor de fezabilitate pentru acest proiect în vederea interconectării Republicii Moldova la reţeaua energetică europeană şi iterconectarii retelelor de fibră optică între cele două ţări. Şi cam atât.
Acum cât priveşte gazoductul. Astă primăvară, ministrul economiei de la Chişinău Valeriu Lazăr anunţa că România şi Republica Moldova vor finaliza în vara lui 2011 studiul de fezabilitate pentru proiectul privind construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi, iar imediat după finalizarea studiului de fezabilitate va demara procesul de cautare a investitorilor. “Până în toamnă vom structura dosarul, apoi vom demara proiectarea şi licitaţia”, a precizat Lazar. La rândul sau, secretarul de stat în Ministerul Economiei de la Bucureşti, Claudiu Stafie, a precizat că până la finalul acestui an, probabil în luna decembrie, vor fi semnate contractele de finanţare, lucrările urmând să fie realizate în perioada 2012-2014.
La sfârşitul lunii iulie curent, premierul Vlad Filat a anunţat alocarea de către Comisia Euiropeană a 7 mln. euro pentru conectarea la sistemul energetic românesc.
Iată acesta este stadiul la care se află cele două proiecte, unul dintre care este pur şi simplu de importamţă vitală pentru populaţia Republicii Moldova. Şi iată de ce.
Într-un editorial de acum două săptămâni spuneam că, de la 1 iulie, Moldova cumpără gaze din Rusia cu 360 de dolari pentru mia de metri cubi, iar preţul va ajunge către sfârşitul anului la 400 de dolari. După Revelion, gazele îi vor costa pe moldoveni peste 400 de dolari pentru mia de metri cubi. Asta ar însemna o creştere substanţială a preţurilor la agentul termic, la mărfuri şi servicii, la electricitate şi astfel, după Anul Nou, cetăţenii moldoveni vor intra într-un colaps general al capacităţii de plată, vor sărăci definitiv şi pur şi simplu, vor îngheţa.
Sugeram că o alternativă eventualei crize moldovebneşti ar putea deveni construirea de urgenţă a conductei de gaze Ungheni-Iaşi despre care se vorbeşte déjà de mai mult de doi ani şi care se tot examinează de parcă ar fi o premieră mondială asamblarea a 40 de kilometri de ţevi.
Importul de gaze româneşti, fie şi în proporţie de 50 la sută din necesatul de 1,5 miliarde de metri cubi, ar diminua semnificativ preţul plătit azi de consumatorii finali din R. Moldova, deoarece mia de metri cubi de gaze romaneşti costă 165 de dolari în timp ce echivalentul de gaze ruseşti va depăşi 400 de dolari.
Nu este o iluzie realizarea acestui proiect în termene foarte restrânse ori costul lucrărilor se ridică la doar 20 de milioane de euro.
Dar nici Chişinăul şi nici Bucureştiul ne se prea grăbesc să realizeze podul energetic peste Prut. Să fie oare la mijloc doar lipsa de investitori, adică de bani? Dacă e aşa, eu susţin propunerea unui ascultător al “Vociii Basarabiei” ca noi, basarabenii, să punem mână de la mână şi să adunăm în această toamnă suma necesară. La fel cum am adunat bănuţ cu bănuţ şi s-a înălţat Crucea Mântuirii Neamului Românesc la Nisporeni. Dacă împărţim repejor 20 de milioane de euro la două milioane de cetăţeni moldoveni obţinem căte 10 euro de căciulă. În cazul în care în care propunerea ascultătorului nostru va obţine un sprijin popular, eu aş numi această mişcare patriotică “Podul Energetic Românesc”. Dumneavoastră ce ziceţi?
Sursa: Pentru “Vocea Basarabiei”, Arcadie Gherasim
 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *