Tineri de Ungheni | Vrea să-şi aducă visele în lumea reală

Anatolie Golovco tinar de Ungheni
Anatolie Golovco

Facultatea calculatoare, informatică şi microelectronică din Chişinău. Stagiu în Bordeaux, Franţa. Masteratul în Marsilia, Franţa. Stagiu OpenStreetMap în Amsterdam, Olanda. Le-a reuşit pe toate pînă la vîrsta de… 25 de ani. În prezent, se află în SUA, într-o deplasare de serviciu la o companie integratoare de reţele de telecomunicaţii mobile.
Modest din fire, Anatol Golovco vorbeşte despre realizările sale ca despre ceva obişnuit. A studiat, s-a interesat şi a reuşit. Nu există nici un secret. După ce a făcut masteratul la Centrul de matematică şi informatică, Laboratorul de informatică fundamentală din Marsilia, studiind viabilitatea şi securitatea sistemelor informaţionale, revine acasă, la Ungheni. „Dorul de casă mereu m-a întors în ţară”, explică.
Se angajează la Consiliul raional în calitate de specialist principal în problemele administraţiei publice, cu un salariu puţin peste 1000 de lei. Lucrează doar un an, după care urmează un alt an -la „Moldtelecom”, filiala Ungheni, în calitate de inginer. „După doi ani, am simţit că încă nu am ajuns la vîrsta la care să caut rutina pe care o aveam la Ungheni. Din păcate, aici am găsit prea puţine oportunităţi de realizare a visurilor mele profesionale”, ni s-a destăinuit.
În anul 2009, este angajat la „Gilat Sattelite Networks” (industrie de telecomunicaţii prin
Satelit), departamentul cercetare şi dezvoltare cu oficiul în Republica Moldova, ca peste un an să beneficieze de o deplasare de serviciu în SUA, la „Computaris”, o companie integratoare de reţele de telecomunicaţii mobile din statul Washington.
Anatol este foarte rezervat, atunci cînd vine vorba de activitatea sa. „E taină comercială. Pot spune doar că ţine de specificul afacerii”, zîmbeşte. Foarte zgîrcit este la vorbă şi atunci cînd este solicitat să spună cum a ajuns acolo? Se pare că modestia sa îşi spune cuvîntul. „E o deplasare de serviciu. Actualul job presupune multe deplasări la operatori de comunicaţii mobile”, face dînsul explicaţiile de rigoare, foarte scurte şi exacte. În prezent, se află anume într-o asemenea deplasare de serviciu, pentru consultanţă la T-Mobile.
În schimb, faţa i se luminează atunci cînd este rugat să povestească despre impresiile sale de ultimă oră. Nici nu poate fi altfel, căci se află în statul Washington, unde peste tot poţi vedea oficiile celor mai mari companii din informatică din lume: Microsoft, Amazon. Cineva spunea despre acest stat că este raiul tehnologiilor informaţionale. Pentru Anatol este „unul dintre cele mai bune locuri în SUA”.
„Mi-am dorit dintotdeauna să ajung la Microsoft”, recunoaşte. Deşi nu a ajuns chiar acolo, este fericit. „Ei au oficii în clădirea în care stau acum, Headquarter-ul este chiar peste drum”, povesteşte, după care concluzionează: „Deci, într-o oarecare măsură, am ajuns”. Şi în SUA, ca peste tot unde a fost la studii, la stagieri, absoarbe tot ce e nou. „Este o experienţă foarte bună, dar nu cred că mi-aş dori să rămîn aici”, zice.
Poate că e prea patetic spus, dar e adevărat: dragostea de ţara în care s-a născut şi a crescut îl cheamă înapoi. Prin ce altceva s-ar explica faptul că, oriunde s-a aflat, de fiecare dată tot acasă a revenit. „Naţiunile care au evoluat repede au importat abilităţile de a mişca lucrurile. Însă eu cred că atunci cînd ceva nu-ţi place, trebuie să schimbi acel ceva în aşa fel, încît să-ţi placă. Dacă pentru asta trebuie să părăseşti ţara, nu este tragic. Totuşi, cred că de probleme nu e bine să fugi, că ele oricum te ajung, oriunde ai fi”, îşi prezintă Anatol, filosofic, teoria sa. La fel de filosofic vorbeşte despre oraşul său natal: „Ungheniul este doar un loc unde societatea are condiţii favorabile de viaţă: apă, mîncare, protecţie şi aşa mai departe. Dar, pentru ca oamenii să se simtă bine, trebuie să depună singuri eforturi pentru aceasta. Să ne imaginăm că cineva vă dăruieşte un apartament gol, care are doar apă, canalizare, căldură. Vă este oare acel cineva dator şi să vă plătească întreţinerea, să facă ordine, să-l amenajeze? Vă este oare acel cineva dator să vă facă să fiţi fericit? Eu cred că, atunci cînd vom înţelege că oraşul nostru oferă condiţii, nu şi soluţii, vom începe să visăm şi să aducem visele în lumea reală”.
Anatol Golovco e în SUA. Va reveni în Moldova, cu siguranţă, căci mai are de spus un cuvînt la el acasă. În Ungheni? Deocamdată, doar în ospeţie. Nu se ştie însă ce oportunităţi ar putea să-i ofere şi oraşul său natal peste cîţiva ani. Şi atunci, zice, de ce nu ar reveni?
Lucia Bacalu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *