Frau Doktor din Ungheni
FII PRIMUL // În ultimii cinci ani, peste 600 de medici din R. Moldova au apelat la serviciul de echivalare şi confirmare a diplomei de absolvire a studiilor universitare în medicină, pentru a putea profesa în alte ţări. Neoficial, cifra poate fi de cinci ori mai mare
Acum trei ani, în cadrul unei întâlniri electorale cu medicii de la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, fostul ministru al Sănătăţii, Larisa Catrinici, a taxat drept „obraznică” o tânără doctoriţă care a avut îndrăzneala să-i adreseze câteva întrebări incomode. După ce a audiat un discurs lung şi plicticos despre cât de bine se trăieşte în Moldova graţie PCRM, Mihaela Jardan, tânăr specialist de la această instituţie, nu a rezistat şi a contrazis-o: dacă totul funcţionează atât de perfect în sistemul de sănătate la noi, de ce pleacă medicii peste hotare, de ce lipsesc medicamentele şi aparatajele necesare pentru investigaţii, în special, în spitalele din provincie? Se investeşte câte ceva în spitalele din Chişinău, în restul spitalelor din Moldova este jale”, a conchis tânăra. Surprinsă neplăcut, ministrul i-a sugerat imperturbabil că, dacă nu-i mulţumită de condiţiile de muncă din Moldova, poate pleca la muncă oriunde în altă parte. Tânăra a plecat pentru un job mai bine plătit în Germania unde activează şi în prezent.
Nu putea să-şi aplice cunoştinţele în practică
După absolvirea Universităţii de Medicină din Bucureşti, Mihaela a obţinut, în scurt timp, o bursă de cercetare la Clinica Universitară „J. W. Goethe” din Frankfurt pe Main, unde a studiat o nouă metodă aplicabilă în timpul intervențiilor neurochirurgicale pe creier și măduva spinării. Metoda permite evitarea complicaţiilor postoperatorii, cum ar fi tulburările de vorbire şi de mers etc. „Am participat la operaţii complicate alături de profesori din Germania şi SUA. Aveam speranţa că îmi voi aduce contribuţia la ridicarea nivelului calităţii în neurochirurgia din Moldova. Aveam şi recomandări bune din partea specialiştilor germani”, ne spune medicul. La scurt timp după ce s-a întors acasă, însă, a conştientizat că, din cauza lipsei aparatajului performant şi a medicamentelor bune, dar foarte costisitoare, nu va putea aplica în practică cunoştinţele sale. „Am lucrat trei ani la INN din Chişinău. Nu făceam faţă situaţiei nici din punct de vedere financiar. După multă muncă şi investiţii în formarea profesională, primeam atât cât să-mi ajungă pentru mâncare şi transport. Părinţii îmi plăteau chiria. I-am reproşat atunci disperată Larisei Catrinici că nu se poate să-şi bată joc de tinerii specialişti, la care ea mi-a reproşat că trebuie să fiu mândră că activez într-un spital din capitală. Uite că nu am rezistat să fiu aşa de mândră şi am plecat”, ne spune Mihaela.
Atitudine civilizată faţă de medici
A remarcat de la bun început că în Germania nu există prejudecăţi faţă de tinerii specialişti. A fost angajată la clinica MediClin Krankenhaus din or. Plau am See. „Nu contează vârsta şi ce experienţă ai, din moment ce ai halat alb, eşti doamna doctor şi punct”, spune ea. Spre deosebire de instituţiile noastre, în Germania numai medicii poartă halate albe, ca să fie imediat recunoscuţi, asistentele şi celălalt personal având haine speciale de alte culori. A remarcat deosebiri şi în atitudinea pacienţilor faţă de medici: dacă cei de acasă îşi permit să te tutuiască ori să ridice vocea la tine, în Germania, medicii sunt trataţi cu mult respect. Rudele pacientului trebuie să programeze în prealabil întâlnirea cu medicul ori să discute în aceeaşi zi doar dacă acesta e liber.
„Cel mai mult m-au impresionat deosebirile între felul în care arată pacientul şi vârsta lui biologică. Pacienţii de 60 – 70 de ani din Germania arată ca cei de 45 – 50 de ani din Moldova. Cei din Germania urmează cu stricteţe recomandările medicului şi, de regulă, se adresează la medic odată cu apariţia primelor simptome. Pe când în Moldova pacienţii deseori se adresează în faze când nu-i mai poţi ajuta cu nimic”, ne spune medicul remarcând că de vină e sărăcia şi educaţia sanitară joasă. Spre deosebire de moldoveni, nemţilor nu le place să stea în spital, de aceea stau în medie trei zile, pentru diagnostic. Mai departe se ocupă de ei medicul de familie. În Moldova, bolnavii recurg la diverse metode ca să rămână mai mult de 10 zile în spital.
În Germania nu mergi cu raţa la medic
În clinica în care activează Mihaela saloanele sunt prevăzute pentru doi-trei pacienţi. Fiecare salon are baie şi televizor. Pacientul are posibilitatea să aleagă între trei feluri de mâncare. I se prezintă meniul şi bifează în dreptul bucatelor alese. Paturile sunt multifuncţionale şi fiecare e prevăzut cu un buton prin care pacientul dă de veste când are nevoie de ceva. În spitale nu există covoare, flori, care pot fi surse de infecţii, şi nu există bucătării pe hol. Acestea sunt situate în altă aripă a spitalului, iar mâncarea le este adusă pacienţilor pe tavă. Şi în Germania asigurările medicale sunt obligatorii, atât doar că nemţii au posibilitate să aleagă între mai multe companii de asigurare. „Ca şi în Moldova, plătim un anumit procent din salariu. Personal, achit circa 400 de euro lunar pentru asigurarea medicală”, ne spune Mihaela precizând că în Germania beneficiază de un salariu de peste 4000 de euro. Salariul pentru un medic ieşit de pe băncile facultăţii variază între 2000 şi 2500 de euro.
Spre deosebire de Republica Moldova unde oamenii obişnuiesc să meargă la medicii cu „mici atenţii” – raţe, găini, bani şi alte cadouri, în Germania nu există astfel de practici. „Foarte rar medicul poate să primească un coş de fructe sau o floare. Mai des li se mulţumeşte asistentelor – pacientul poate oferi o mică sumă de bani în fondul departamentului, care ulterior sunt folosiţi de către acestea pentru cafea”.
Colaborează cu medicii din Moldova
Mihaela spune că, deocamdată, nu-şi doreşte să revină în Moldova. Activează alături de câţiva colegi din România cu care a reuşit să se împrietenească. „Îmi lipseşte familia, prietenii şi… mâncarea de acasă”, zâmbeşte tânăra care se arată dezamăgită de bucătăria germană. Circulă acasă, la Ungheni, o dată la două sau trei luni. Pe moment, este implicată, alături de alţi patru medici moldoveni stabiliţi în Germania, într-un proiect finanţat de Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană, prin intermediul căruia sunt facilitate stagiile în această ţară pentru medicii din Republica Moldova. În cadrul acestui proiect, este prevăzut şi un altul care preconizează deschiderea unui serviciu de urgenţă la Institutul Naţional de Neurochirurgie specializat în tratamentul atacurilor cerebrale acute, ca cel existent în Germania.
Sursa: Svetlana COROBCEANU, Ziar.jurnal.md
Lasă un răspuns