După o viziă la piaţa din Ungheni: Banii sînt ca ceapa, cînd îi iei în mînă îţi dau lacrimile

Preţurile la produsele alimentare cresc de la o zi la alta. Nici nu reuşeşti bine să te obişnuieşti cu un preţ, că deja apare altul, mult mai pipărat. Dacă omul nu a avut posibilitatea să se ducă joia la piaţă, pentru că e la serviciu, riscă să cumpere, duminica, produse mai scumpe.
În ziua de astăzi, o singură vizită la piaţă te poate costa cel puţin un salariu minim, adică vreo 600 de lei. Sigur, te poate costa şi mai puţin, dacă faci economie. Întrebarea însă e cum să economiseşti, dacă în casă este nevoie şi de cartofi, şi de morcov, şi de ceapă, şi de varză, şi de usturoi, căci toate acestea reprezintă unica sursă de vitamine pe timp de iarnă.
Mai este nevoie şi de orez, de paste făinoase, de făină, hrişcă, ulei, nemaivorbind de pîinea cea de toate zilele. De unde ai, de unde nu ai, trebuie să scoţi din buzunar banii ca să te asiguri cu produsele alimentare necesare.
Dacă în toamnă puteai să cumperi un kilogram de cartofi cu 4-6 lei, acum preţul lor s-a dublat şi-i găseşti la piaţă la un preţ de 8-12 lei.
Şi morcovul s-a scumpit.. „Cu cît daţi morcovul?”, întreb vînzătorul. „Pentru dumneavoastră, cu 9 lei”, răspunde dînsul în şoaptă, de parcă n-ar fi vrut să audă şi ceilalţi cumpărători. Asta e, am cumpărat morcovul şi sfecla roşie cu cîte 9 lei kilogramul, ceapa – cu 7 lei, varza – cu 4 lei. Verdeţurile le-am cumpărat cu 2 lei legătura. Ieftin cred, pentru că la sărbători am dat pe o legătură de două ori mai mult, adică 4 lei.
Acum întreb: cît costă să faci o ciorbă simplă, fără carne?
Merg mai departe, în căutarea altor tipuri de vitamine – a fructelor. M-am oprit la mere. S-ar părea, la prima vedere, că ar trebui să fie un pic mai ieftine, pentru că, se zice, Moldova e plină de livezi. Dar nu, şi acestea sînt foarte scumpe. Pe timp de iarnă, merele moldoveneşti au devenit un lux. Cele mai ieftine costă 7-8 lei kilogramul, dar sînt puţin cam… „deocheate”. În schimb, cu 10-12 lei poţi să cumperi mere frumoase, de-ţi fură privirea dintr-odată. Şi aşa cum sînt, scumpe, lumea le cumpără cu kilogramele. Recunosc, am stat şi eu cîteva minute bune la coadă, ca să mă aleg cu cîteva mere frumoase şi gustoase.
A venit rîndul cărnii. Chiar dacă mulţi se plîng că e scumpă, în hala de carne nici nu aveai pe unde călca. Lume peste lume adunată, la mai mare căutare fiind carnea de porc, pentru care trebuia să dai 60-65 lei kilogramul. Pentru o găină de casă – 60 lei.
Ce să zic de celelalte produse? Zahărul parcă se mai menţine încă pe piaţă la acelaşi preţ, adică între 13-15 lei kilogramul, orezul – între 14-16 lei, făina – în jur de 10 lei, iar pastele făinoase – de la 10 lei în sus. Nu am găsit hrişcă. Chiar mi se făcuse poftă de o mîncare din hrişcă. Am căutat şi am întrebat la mai multe tarabe. Nimeni nu o avea în vînzare. „Întrebaţi-i pe toţi, că cineva poate să mai aibă ascuns cîte un pachet pe sub masă. E deficit mare de hrişcă acum. Dar şi este interzis să o vindem”, mi-a spus o vînzătoare mai vorbăreaţă. I-am ascultat sfatul şi, într-un final, am găsit ceea ce căutam. Ce-i drept, la un preţ cam mare. Mi s-a tăiat imediat pofta, cînd am văzut cît costă – 30 lei pentru un kilogram.
Multe s-ar mai putea scrie la acest capitol. O pagină de ziar ar fi prea puţin. Dar ajunge, căci m-am convis: multă dreptate a avut cel ce a spus prima dată – banii sînt ca ceapa, îi vezi, îi iei în mînă şi îţi dau lacrimile. În plus, sînt şi dietetici, pentru că te fac să mănînci mai puţin.
Natalia Chiosa


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *