Movila Măgurii – un loc cu potenţial turistic nevalorificat

Movila Măgurii
Movila Măgurii

Movila Măgurii
Movila Măgurii

Într-o zi cu soare, acum două săptămîni, am pornit într-o călătorie spre Movila Măgurii, descrisă într-un studiu al arheologului Veaceslav Bicbaev ca un „mormînt militar izolat sau necropolă plană din epoca medievală tîrzie (sec. XV)”.
A fost odată…
Cu o altitudine de 387,6 metri, Movila Măgurii poate fi văzută de departe, înălţindu-se falnic în singurătatea-i misterioasă. Nu întîmplător, strămoşii au numit-o Măgura, ceea ce înseamnă, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „deal mare, izolat”.  Pe vremuri, aici veneau grupuri întregi de turişti, veneau elevi însoţiţi de profesorii lor.  Pînă la războiul al doilea mondial, aici veneau oamenii din împrejurimi, ca să marcheze diverse sărbători religioase. „Există anumite temeiuri pentru a presupune că Dealul Măgura era considerat ca loc de însemnătate sacrală încă în atichitate”, scrie acelaşi Veaceslav Bicbaev. Tot el mai menţionează: „Deşi, cercetată parţial, Movila Măgurii conţine caracteristici deosebit de relevante  ce vin să mărturisească cu prisosinţă o locuire străveche a regiunii, integrînd cu brio acest loc în tabloul general al istoriei ţării”.
Uitată de lume
Astăzi, Movila Măgurii a rămas oarecum în umbră, fiind uitată de lume. Nu se mai aud pe aici glasuri zglobii de copii, nu se mai aud chiote şi rîsete. Acoperită cu iarbă, cu o cruce de cîţiva metri în virf, Movila străjuieşte satele din împrejurimi, o bună parte dintre care i-au preluat numele: Măgura, Măgura Nouă, Slobozia Măgurii, Măgurele. Situate unul lîngă altul, grămăjoară, acestea însă se află în raioane diferite. Primele două sînt în raionul Făleşti, Slobozia Măgurii – în Sîngerei, iar Măgurele – în Ungheni. Nimic însă nu le deosebeşte.
Ai impresia că ai nimerit cu un secol în urmă
Peste tot – aceeaşi sărăcie lucie, drumuri înfundate pe timp de ploaie, oameni necăjiţi, cărora nu le mai pasă de nimic. Viaţa aici s-a oprit în loc. Ai impresia că ai nimerit cu un secol în urmă: căsuţe mici situate răzleţ pe dealuri şi coline, garduri înnegrite de vreme, fîntîni cu cumpene, căruţe cu cai… De-am fi americani, ce promovare am mai face acestor locuri semi-sălbatice şi cîţi turişti din întreaga lume ar veni să le vadă, să guste din sărmăluţele sau plăcinţelele moldovencelor noastre, din caşul de oaie sau din vinul aşezat, ca odinioară, în butoaie de stejar, undeva, în beciuri.
Se pierd urmele strămoşilor
Mai sînt vii legendele despre Movila Măgurii, mai sînt vii tradiţiile. Dar, încetul-cu încetul, se pierd şi ele. Se pare că se pierd şi urmele aşezărilor străvechi de aici, ale culturii Cucuteni-Tripolie, cunoscute cu milenii întregi înainte de Hristos. La poalele Movilei Măgurii cineva îşi  ridică o nouă aşezare. Cică, e vorba de un călugăr, care s-a oploşit aici cu cîţiva ani în urmă şi care a început să construiască în acel loc o biserică. Nu l-am găsit „acasă”, pentru a putea afla mai multe de la el. Un dulău păzea „acareturile”, iar un omulean ursuz, care s-a prezentat drept fratele „stăpînului”, ne-a tăiat-o scurt: „E dus la Ungheni. Cu treburi”, dînd de înţeles că nu avem ce discuta cu el.
De pe vîrful Movilei Măgurii
Ceea ce impresionează, atunci cînd ajungi pe vîrful Movilei Măgurii, este imaginea care îţi apare în faţa ochilor: păduri, cîmpuri cu flori, lanuri cu porumb, vii, lacuri, sate cu căsuţe ce par cutii de chibrituri. O privelişte cu adevărat fascinantă.
În acea zi de toamnă, la sfîrşit de septembrie, am văzut, la poalele Movilei Măgurii, şi un lan de păpădii. Păpădii înflorite, dar şi în puf. Un fenomen neobişnuit pentru această perioadă a anului.
Un prim pas spre dezvoltarea unui traseu turistic
În acea zi de toamnă, la sfîrşit de septembrie, am realizat sute de fotografii, atît de pe Movila Măgurii, cît şi din jurul ei, din satele din împrejurimi. Cele mai interesante vor fi expuse în sala de expoziţii „Vasile Şoimaru” a Bibliotecii publice „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, începînd cu 29 septembrie curent. Expoziţia respectivă va fi vernisată şi la Gimnaziul din Ţîghira, şi la cel din Negurenii Vechi, şi în instituţiile preuniversitare din Ciolacu Vechi, Pietroasa şi Bocani (raionul Făleşti), căci este vorba de un proiect implementat de AO „Alianţa între generaţii” din Făleşti, în parteneriat cu AO „Expresul” şi ziarul „Expresul de Ungheni”, un proiect care se numeşte: „Zona eco-turistică „Movila Măgurii”. În curînd, va fi lansată şi o pagină web, dedicată Movilei Măgurii. Vor apărea panouri informative, indicatoare către acest obiectiv turistic.
Este un prim pas spre dezvoltarea unui traseu turistic care, gestionat cu cap, ar atrage mulţi turişti şi, implicit, investiţii.
Lucia Bacalu


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *