„Dacă se va ocupa numai cu creşterea porumbului sau a grîului, agricultorul nu va acumula mare bogăţie”

Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii si Alimentatiei

Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii si Alimentatiei
Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii si Alimentatiei

Am avut ocazia, în ultima perioadă, să mă deplasez destul de des în satele raionului. Concluzia pe care am făcut-o este că o bună parte dintre ţăranii noştri sînt nemulţumiţi de actuala guvernare. Oamenii zic că nu s-a făcut nimic în acest an. Ce spuneţi dumneavoastră?
Eu zic că s-a făcut. Şi s-au făcut multe. Este suficient să vă amintesc de fondul de subvenţionare în agricultură. Dacă în anul precedent au beneficiat de acesta doar de 2850 de persoane, în acest an vom avea circa 10 mii de beneficiari. Noi am promovat mai ales proiecte investiţionale. Profitînd de ocazie, mă adresez tuturor celor din Ungheni să depună pachetul necesar de documente pentru a beneficia de suport din partea statului. Astfel, pentru plantarea unei livezi intensive se acordă 10 mii lei la hectar, pentru plantarea unui hectar de viţă de vie de soiuri de masă – 30 mii de lei, pentru plantarea unei plantaţii de nuci – 10 mii de lei, pentru o livadă de sîmburoase – 7 mii lei, pentru bacifere – 20 mii lei. Noi acordăm compensaţii pentru cei ce cumpără tehnică agricolă –  30% din valoarea investiţiilor. Noi acordăm compensaţii pentru cei ce construiesc sere, solarii, tunele – 40% din valoarea investiţiei. Noi compensăm 40% din valoarea investiţiei pentru crearea la sate a întreprinderilor mici şi mijlocii de procesare a laptelui, cărnii, legumelor, fructelolr, pentru construcţia frigiderelor. Pentru crearea fermelor zootehnice – 30 din valoarea investiţiilor. Plătim 30 lei pentru fiecare kilogram masă vie de vite mari cornute de prăsilă. Asta ar însemna circa 15 mii de lei pentru o vacă. Poate că ţăranii nu cunosc aceste lucruri.
Ce trebuie să facă omul nostru ca să beneficieze de subvenţiile respective?
Trebuie să se adreseze la consultantul Agenţiei de Consultanţă în Agricultură ACSA. Dacă  un asemenea consultant nu e în satul lor, este cu siguranţă în satele vecine sau în centrul raional. Sînt şi cei de la „Agroinform”, de la Federaţia Naţională a Fermierilor, de la Uniunea Producătorilor Agricoli. Toţi au aceste informaţii. Şi încă ceva. Dacă un ţăran a contractat un credit de la o asociaţie de economii şi împrumuturi şi l-a întors pe parcursul anului 2010, beneficiază de compensarea ratei dobînzii acestui credit. Am depus eforturi să ajungem în fiecare sat, să mergem cu diferite seminare, ca oamenii să cunoască toate aceste lucruri. Avem foarte mulţi beneficiari.
Inclusiv la Ungheni?
Şi la Ungheni. Nu m-am pregătit şi nu am cu mine datele concrete. Dar avem informaţia respectivă. Avem la Ungheni şi un reprezentant al Oficiuluiu de intervenţie şi plăţi în agricultură. Dînsul este responsabil de acumularea pachetelor de documente, examinarea acestora şi transmiterea lor la Agenţia de intervenţie şi plăţi în agricultură.
Spuneaţi în alocuţiunea dumneavoastră la Forumul de Investiţii de aici, de la Ungheni, că agricultura şi industria alimentară se transformă în motorul relansării economice a Republicii Moldova. Cum? Or, de mult mai multe ori auzi că, dacă vrei să pierzi banii, investeşte în agricultură.
Iată, repetaţi ceea ce spun unii producători agricoli neiniţiaţi în afaceri. Noi promovăm ideea ca ţăranul să aibă o afacere a sa de procesare a materiei agricole. Dacă se va ocupa numai cu creşterea porumbului, cu producerea florii soarelui sau grîului mare bogăţie nu va acumula. De aceea propunem ca ţăranul să se ocupe, de pildă, cu prelucrarea laptelui. Cel mai simplu proiect ţine de producerea laptelui pasterizat. E o investiţie de circa 600 mii de lei. Asta ar însemna că circa 50 de ţărani ar putea să-şi organizeze o asemenea afacere, iar 600 mii lei înseamnă clădirea, echipamentul, toatre certificările şi un automobil cu frigider pentru transportarea laptelui pasterizat în reţeaua comercială.  Noi compensăm 40%, adică 240 mii lei. Lor le rămîne diferenţa de 360 mii lei. Dacă iau un credit şi-l rambursează în timp util, le compensăm şi rata dobînzii. Şansa ca cei ce locuiesc la sate, ţăranii noştri, să-şi poată crea o afacere durabilă este să aibă infrastructura necesară. Dacă omul are livadă – să aibă neapărat şi frigider. Dacă se ocupă de legume – să aibă neapărat şi o seră. Mai mult ca atît, noi propunem ca atunci cînd îşi face o seră, săteanul să şi-o încălzească cu deşeuri din agricultură. La dumneavoastră în raion, dacă nu mă înşel, la Măcăreşti, va fi instalat un cazan pentru producerea peletelor, aşa-numitelor granule din deşeuri din agricultură. Deci, sînt multe oportunităţi.
Problema cea mare, domnule ministru, este şcolarizarea ţăranului.
În acest an am introdus o condiţie obligatorie pentru cei ce doresc să beneficieze de suport din partea statului: să aibă cunoştinţe în domeniul în care solicită suportul respectiv.
Şi această condiţie i-a speriat pe agricultori, trebuie să recunoaştem.
Iniţial, s-au speriat, dar ulterior au înţeles că trebuie să înveţe, să obţină cunoştinţe adăugătoare. Vreau să vă întreb: dacă un ţăran doreşte să investească, de exemplu, în producerea legumelor în sol protejat, credeţi că e aşa de simplu cum i se pare cuiva? Nu. Trebuie să aibă anumite cunoştinţe. Dacă cineva vrea să aibă o fermă de producere a laptelui, înseamnă că trebuie să aibă cunoştinţe în acest domeniu. Şi tot aşa. Noi acordăm servicii de consultanţă, organizăm traininguri – toate fără plată.
Numai ca omul să vrea să înveţe.
Da. Este nevoie ca ţăranul nostru să fie mai activ, să ştie ce vrea. Soluţii sînt totdeauna. Atunci cînd un ţăran spune că nu are bani, eu spun: „Mergi la bancă”. El spune: „Nu am ce pune în gaj”. Eu spun: „Există un fond al statului de garantare pentru creditul respectiv”. Deci, sînt oportunităţi, sînt posibilităţi.
Lucia Bacalu


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *