De astăzi creștinii ortodocși intră în Săptămâna Albă

Începând de astăzi, 11 martie, am intrat în ultima săptămână care precedă Postul Mare, numită şi Săptămâna albă sau a brânzei. În această săptămână nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, scrie ortodox.md.

Pentru creştinul care, pe lângă faptul că nu consumă carne, şi participă „cu luare aminte” la sfintele slujbe, Săptămâna albă devine o călătorie duhovnicească uşoară, menită să-l pregătească mai bine pentru intrarea în post sau mai degrabă pentru o călătorie mai grea, de 40 de zile, un drum al pocăinţei adânci, care va culmina în bucuria Învierii. Sensul acestei săptămâni este unul profund pedagogic: pe de o parte, de a-l pregăti duhovniceşte pe credincios pentru post, prin intermediul slujbelor care se săvârşesc, iar pe de altă parte, de a-l deprinde cu practica postirii, prin abţinerea de la carne.

„Semnificaţia duhovnicească a Săptămânii Lăsatului sec de carne sau a Săptămânii brânzei, cum mai este numită, este o pregătire pedagogică a credincioşilor pentru post. Pe de o parte, este o pregătire duhovnicească, deoarece credincioşii sunt ajutaţi să deprindă virtuţile necesare unei postiri autentice, iar pentru asta ei sunt foarte mult ajutaţi de conţinutul cântărilor de la strană din această săptămână, deoarece rânduiala liturgică a acestei săptămâni primeşte chiar unele conotaţii specifice Postului Mare, ca de pildă: cântarea „Aliluia” la Utrenie, în loc de „Dumnezeu este Domnul”; rugăciunea Sfântului Efrem Sirul la Pavecerniţă. Pe de altă parte, pe lângă deprinderea virtuţilor, este vorba şi despre o pregătire trupească, despre o deprindere a credincioşilor cu postirea trupească, deoarece în această săptămână nu se consumă carne, iar această mâncare a lactatelor este deja un efort ascetic, în vederea postului care va veni”, a explicat pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu, titularul Catedrei de liturgică şi pastorală de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

Reîntoarcerea la starea paradisiacă şi pregătirea pentru vieţuirea în Împărăţia lui Dumnezeu

Asemenea Săptămânii Patimilor şi Săptămânii Luminate, Săptămâna albă este consemnată în calendarul ortodox cu un nume deosebit, ceea ce denotă importanţa şi specificul liturgic ale acestei perioade de şapte zile în cursul anului bisericesc. „Faptul că săptămâna se numeşte „albă” este un înţeles mistico-simbolic legat de vieţuirea primilor oameni în Rai, unde ei nu consumau carne; consumul cărnii şi al sângelui ca viaţă începe în neamul omenesc abia după momentul căderii în păcat.

De lunea viitoare, 18 martie, începe Postul Paștelui, cel mai lung post din anul bisericesc, dar și cel mai sever. Este perioada de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Mântuitorului. Pe perioada Postului Mare fiecare duminică are o tematică specială. Prima este Săptămâna Pocăinței, este o săptămâna când suntem chemați spre o retrospectivă a vieții noastre, făcând paralela cu multe cazuri din Biblia, din trecut, dintre oameni care au făcut fapte bune și cele  care au avut păcate. Ultima săptămâna din perioada Postului Mare este Săptămâna Patimilor, care ne amintește de suferințele Domnului Iisus Hristos, de lucrarea Lui jertfelnică pentru mântuirea neamului omenesc, a precizat preotul.

În Postul Mare creștinii nu trebuie să consume carne, lactate, pește. Doar crupe, legume și fructe. Dezlegare la peșt este de sărbătoarea Buna Vestire (7 aprilie) și sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim numită Floriile (cu o săptămână înainte de Paști).

Expresul.md