10 mituri despre Recensământul Populației
În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova se va desfășura Recensământul Populației și Locuințelor, în cadrul căruia vor fi colectate date despre numărul și caracteristicile demografice ale populației, precum și despre clădirile rezidențiale și condițiile de trai. În acest context, în presă și pe rețele de socializare, au început să apară diferite materiale cu interpretări eronate despre „scopurile adevărate” ale recensământului și datele ce vor fi colectate. Iată care sunt cele mai frecvente zvonuri despre recensământ și am verificat dacă ele sunt adevărate sau nu, scrie expert-grup.org.
Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.
Fals. În cadrul recensământului NU vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat(ă) dacă ai contract de chirie sau nu. Datele ce vor fi colectate despre clădiri se referă la materialele din care sunt construiți pereții și acoperișul, precum și anul construcției clădirii. Aceste date vor fi utilizate pentru elaborarea politicilor publice, de exemplu, pentru a determina ponderea caselor cu acoperișuri din foi de ardezie care conțin substanțe toxice pentru sănătate, precum și a celor vulnerabile la dezastre naturale. Datele colectate despre locuințe se referă la dotarea lor cu principalele comodități cum ar fi baie sau duș, veceu, încălzire, bucătărie etc., precum și suprafața locuinței. Astfel vom afla în ce condiții trăim și în ce domenii trebuie de luat măsuri pentru a îmbunătăți condițiile vieții.
Mitul nr. 2. Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.
Fals. Recensământul populației și locuințelor nu are nicio legătură cu evenimentele externe sau interne, acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani. Recensămintele precedente în Moldova s-au desfășurat, de exemplu, în anii 2004 și 2014. Acum noi suntem în anul 2024, respectiv, au trecut 10 ani de la recensământul precedent, de aceea se organizează un recensământ nou. Practic fiecare țară din lume organizează periodic recensăminte, iar acest proces este coordonat în comun cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), inclusiv pentru ca principalele întrebări din cadrul chestionarelor să fie formulate la fel în toate statele.
Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.
Parțial adevărat. Este adevărat că BNS poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente. Cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete. În ceea ce privește caracteristicile socio-demografice ale populației, nu există nicio bază de date administrativă care ar conține informații despre etnia persoanelor, limba vorbită sau religia. Recensământul populației este singura sursă de astfel de informații.
Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.
Fals. Este practic imposibil ca datele personale comunicate recenzorilor să nimerească pe mâinile persoanelor terțe. În acest an, datele nu vor fi colectate pe suport de hârtie ca în cazul recensămintelor precedente, ci electronic cu ajutorul tabletelor. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului, el nu le va putea păstra și nu le va putea arăta nimănui. Fișierele se vor transmite de pe tabletă către server în stare criptată, ceea ce va împiedica interceptarea lor. Datele pe server se vor păstra, de asemenea, în condiții de siguranță.
Mitul nr. 5. Recensământul se face pentru a fura banii publici.
Fals. Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei (din care 244 milioane de lei în anul 2024).Cea mai mare parte a banilor publici destinați recensământului din anul 2024 va acoperi remunerarea personalului temporar angajat (recenzorilor). Recensământul mai este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de UNFPA în sumă totală de 2,075 milioane euro: 2 milioane euro reprezintă contribuția Uniunii Europene și 75 de mii euro – contribuția UNFPA. Vor fi procurare echipamente pentru colectarea datelor (recent, Moldovei i-au fost donate 3000 de tablete și alte echipamente necesare), consultanță, dezvoltarea aplicațiilor soft, costurile operaționale.
Mitul nr. 6. Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.
Fals. În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. Fiecare cetățean se poate convinge despre aceasta accesând cu ajutorul portalului guvernamental https://mcabinet.gov.md/ro și a unei semnături electronice toate informațiile despre veniturile sale și proprietăți, care sunt în bazele de date ale diferitelor instituții ale statului. De asemenea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.
Toate informațiile colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice pentru producerea de indicatori statistici generalizați după diferite caracteristici ale populației (sex, vârstă, starea civilă, nivelul de educație, etnie, limba maternă, ocupație etc.).
Mitul nr. 7. Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație pentru ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.
Fals. După cum s-a menționat mai sus, statul deja știe care sunt veniturile tale. Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală. Datele individuale nu vor fi transmise niciunei autorități publice și nu vor putea fi utilizate pentru a determina drepturile tale la diferite prestații sociale sau în scopuri fiscale.
Mitul nr. 8. Participarea la recensământ nu este obligatorie.
Fals. Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație. Dar în afară de prevederile din lege, participarea la recensământ este o obligație morală în calitate de locuitori ai țării în care trăim. Recensământul Populației și Locuințelor va permite identificarea concretă a diferitelor probleme de ordin social și economic și va oferi societății un tablou clar despre domeniile în care sunt necesare acțiuni pentru a le rezolva.
Mitul nr. 9. Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.
Fals. După cum am menționat mai sus, recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice, cum ar fi alegerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensământului.
Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensământ pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.
Fals. Rezultatele recensământului precedent (2014) au fost publicate în întregime și pot fi consultate pe pagina BNS. Rezultatele finale au fost publicate cu o întârziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folosită atunci (pe suport de hârtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu au reușit să fie colectate în cadrul recensământului. Ca rezultatele recensământului din 2024 să fie veridice și să reflecte cât mai fidel realitatea, fără amestec din partea politicienilor, este important ca oamenii să nu se lase amăgiți de diferiți profitori care îi îndeamnă să nu deschidă ușa recenzorilor. Dacă nu participi la recensământ, statistica oficială nu va reflecta caracteristicile și interesele tale, vei fi ca și inexistent(ă)!
Expresul.md
Lasă un răspuns