Opinii / Lucia Bacalu: „Haideți să fim mai buni!”

La final de an, sau în ajunul Nașterii Domnului, de fiecare dată, tot răsună apelul „Haideți să fim mai buni!”. Auzim acest apel și înainte de Învierea Domnului, o altă sărbătoare importantă pentru noi.

Nu știu de ce, ne ține doar câteva zile. Pe unii – nici atât.

Frustrările, dorința de răzbunare (de ce și pentru ce?), invidia ne acaparează tot mai mult. Luni, ani în șir, unele persoane își acumulează în sufletele lor toate frustrările existente și… răbufnesc. Se bucură pentru necazurile și insuccesele altora cu o bucurie patologică. Urăsc oameni, urăsc animale, urăsc succesele de care se bucură alții. Scriu inepții pe rețelele sociale, critică în stânga și în dreapta, fără să se informeze.

Critică, pentru că așa vor ei. Critică fără drept de apel. În momentul în care vrei să le explici, se năpustesc și asupra ta. Nu vor să audă argumente. Ți se creează impresia că le e frică să audă adevărul, care e total diametral cu „adevărul” pe care și l-au croit ei în capurile lor.

Asta e democrație? Asta e libertatea de expresie? Nu. Democrația și libertatea de expresie presupun, mai întâi de toate, disciplină și educație. Le avem? Da, le avem, dar în număr mult mai mic decât ar fi bine să fie.

Sunt vechi aceste metehne ale neamului nostru: invidia, prostia, ura nejustificată. Am auzit de nenumărate ori de „rânza moldoveanului” sau „să moară capra vecinului”, expresii ce ne-au fost lăsate de strămoși. Și ne ținem de ele, și vrem să fim anume așa.
Haideți să fim mai buni. Nu vreau să zic „măcar de Crăciun”. Să fim mai buni totdeauna, în fiecare zi. Și nu trebuie să confundăm a fi mai bun cu a fi obedient, docil, supus. Nu.

A fi mai bun înseamnă a munci mai mult asupra persoanei tale, a te dezvolta și intelectual, și spiritual. Să vedeți ce mai ajută cărțile în acest sens!

A fi mai bun înseamnă a înțelege necazul altuia și a-i întinde o mână de ajutor atunci când are cea mai mare nevoie de ea. Atenție! Fără a te fotografia și a te lăuda peste tot că, vezi Doamne, ai ajutat, ai donat, ai făcut cadouri.
A fi mai bun înseamnă să te bucuri sincer de succesele altora.
A fi mai bun înseamnă să poți asculta și auzi. A fi mai bun înseamnă să poți râde, să saluți omul cu zâmbetul pe buze, uitându-te în ochii lui.

Pentru a fi mai bun nu ai nevoie nici de un salariu mai mare, nici de o pensie mai bună. Ai nevoie doar de dorință.
Am cunoscut, în viața mea, oameni care au trecut prin greutăți inimaginabile, prin foamete și deportări, dar au rămas oameni, cu o bunătate ce te făcea să vrei să fii ca ei. Și nu aveau bogății, și nu aveau, uneori, ce pune pe masă. Aveau, însă, suflet. Și gândire. Și empatie, afecțiune și respect pentru cei din jur.

În goana după nu știu ce, ne-am pierdut esențialul, ne-am pierdut sufletul. Iar fără suflet nu vor fi niciodată fericiți. Vom fi măcinați mereu de invidie și dorința de răzbunare.

Eu cred, totuși, că putem schimba lucrurile în bine. Pentru început, să zâmbim mai mult, să râdem, căci avem suficiente motive. Suntem sănătoși? Avem copii buni, nepoți? Avem părinți, bunei? Avem pace și liniște? Oare nu e suficient ca să ne bucurăm cu adevărat? Și pentru noi, și pentru cei de alături.

Bucurați-vă, oameni buni! De anul care vine. De urările ce vor răsuna de peste tot. De Nașterea Domnului. De ceea ce suntem și de cei ce ne înconjoară. Și… haideți să fim mai buni. Că putem.