Cresc cazurile de scarlatină în raionul Ungheni

Cazurile de scarlatină în raionul Ungheni sunt în creștere. Conform datelor oferite de către Direcția Centrul de Sănătate Publică Ungheni, doar în cele trei luni ale anului 2023 au fost înregistrate 13 cazuri, comparativ cu anul 2022, fiind semnalate 11 cazuri pe tot parcursul anului.

Scarlatina este o boală infecțioasă acută, care debutează cu febră înaltă, amigdalită acută, modificări linguale, dar și cu o erupție la nivelul pielii de culoare roșu intens.

Scarlatina are un caracter sezonier, fiind mai frecventă toamna și primăvara. Responsabil de apariția scarlatinei este streptococul Beta – hemolitic de grup A (nu toate serotipurile acestui streptococ sunt implicate, ci numai cele care produc toxină cripsogenă, restul, de cele mai multe ori, cauzează simple angine streptococice). Perioada de incubație, care reprezinta intervalul de timp între momentul infectării si apariția primelor semne sau simptome, este în medie de 2-5 zile.

Spre deosebire de varicelă, rubeolă, rujeolă și oreion, scarlatina, care este și ea o boală a copilăriei, este cauzată de o bacterie, nu de un virus.

Boala este contagioasă și se transmite ușor de la o persoană la alta, în special pe cale aerogenă, prin picăturile de salivă de la persoana bolnavă când aceasta tușește, stranută, râde sau vorbește, sau prin obiecte contaminate (jucării, mobilier, suprafețe). Astfel, apariția focarelor de scarlatină este frecventă în colectivități (grădinițe și școli).

Fiind o infecție bacteriană, tratamentul scarlatinei constă din antibiotice. În absența tratamentului, bolnavii de scarlatină pot fi contagioși și în perioada de covalescență, până la 10 săptămâni. Periculoși sunt cei cu formă ușoară de boală, care pot trece neobservați sau purtătorii sănătoși de streptococ Beta hemolitic de tip A. Se estimează că, aproximativ 20% din populație este purtătoare de streptococi beta hemolitici localizându-se la nivelul orofaringelui.

Sergiu Talmaci, medic epidemiolog în cadrul Direcției Centrul de Sănătate Publică Ungheni afirmă că, cei mai predispuși riscului de a face scarlatină sunt copiii sub 10 ani, cei mai afectați fiind, totuși copiii de 5 – 9 ani. „Dacă vă întrebați de ce unii copii fac scarlatină, iar alții nu, deși au bacteria în corp? Răspunsul nu este chiar simplu, întrucât implică o multitudine de factori, printre care sistemul imunitar joacă un rol important, dacă nu chiar principal”, a remarcat Sergiu Talmaci.

Totodată, s-a constatat că băieții sunt mai des afectați decât fetele, iar boala apare cu o frecvență de 4-5 ori mai mare în mediul urban decât în cel rural. „Maladia este o infecție împotriva căreia nu avem un vaccin, iar copiii care au suportat boala fac imunitate, practic, pe viață”, a mai spus dânsul.

Pentru a ameliora situația epidemiologică prin scarlatină, specialiștii spun că pe teritoriul raionului este necesar de a întreprinde măsuri atât în privința bolnavului (se întreprinde depistarea activă și izolarea precoce a bolnavului la domiciliu sau în secția boli contagioase pe o durată de 7-10 zile, etc.), cât și a persoanelor cu statut de contact (depistarea și supravegherea persoanelor de contact timp de 7 zile de la ultimul caz, etc.)

Tatiana Tesliuc